Skip to content
Politică Video

Atentatele de la Bruxelles. Ovidiu Raețchi explică poziția României în conflictul european EXCLUSIV (VIDEO)

Invitatul interviurilor PSnews.ro din această săptămână este candidatul PNL la Primăria Sectorului 5, Ovidiu Raețchi.

În cadrul interviului, Ovidiu Raețchi a vorbit atât despre atentatele care au avut loc, marți, la Bruxelles, cât și despre starea de vulnerabilitate în care se află Europa.

În același timp, în contextul exodului populației musulmane în Europa, Ovidiu Raețchi a dezvăluit și motivele pentru care România nu se află printre țintele migranților.

(34:17 – 41:20)

Dan Bucura: Interesantă teorie.

Dan Bucura: Pentru că ați reprezentat diaspora și, evident, ați fost foarte atent la semnalele din afara României nu am cum să nu vă întreb astăzi, la foarte puțin timp de la această tragedie din Belgia, de la Bruxelles, cum se vede din prisma dumnevoastră această vulnerabilitate pe care pare să o aibă astăzi întrega Europă? A fost Franța, a fost Marea Britanie, a fot acum, iată, Belgia. Ce să mai înțelegem în ceea ce privește acest exod al populației musulamane în Europa.

Ovidiu Raețchi: Vedeți, exodul ăsta toxic în sensul în care am creat personajele astea nu are loc acum, a avut loc în urmă cu zeci de ani când părinții anchetatorilor s-au stabilit în Franța, în Belgia. Să înțelegem că Europa e nepregătită și că e în fața unei provocări istorice, provocări istorice cu care o civilizație se întâlnește extrem de rar și dacă nu răspunde corect la ea se prăbșește. S-a prăbușit el Imperiul Roman care domina categoric Europa și nimeni nu-și închipuia că paote să cadă așa, în câțiva zeci de ani. Avem o problemă în Europa pentru că ne-am obișnuit săaibă alții grija de noi, deși a fost un continent măcinat de războaie din secolul 19, 18, religioase și naționale, ne-am ucis în toate felurile. De prin secolul 19, hai să inclus 20, ne-am cam lenevit în amterie militară, noi europenii. Am auzit că ne apără foe rușii, fie americanii și nu mai investim în buget, ăsta e adevărul. Suntem un continent foarte social, foarte comod, în care banii merg către drepturi, către pensii, către tot soiul de asigurări sociale, ceea ce e firesc, da rnu mai merg către pregătire militară, către oameni adecvați. Vrem să ne facă americanii serviciile astea și lucrul ăst se vede. În al doilea rând, și ajung la acea idee de provocare istorică de care vorbeam mai devreme, războiul a devenit un război asimetric și a ajuns pe teritoriul nostru. Știam că e asimetric din Irak, știam că e asimetric din Afganistan, că nu te mai lupți armată cu armată, te lupți armată cu un specialist în război de-asta de gherilă care arată ca orice alt cetățean, dar care dintr-odată sare în aer. Avem un război asimetric pe terenul nostru și nu știm cum să reacționăm. Avem armate utile în 1945 într-un război de lini, nu știm cum să facem față unui personaj care intră într-un aeroport cu o bombă la el decât în momentul  în care ajunge să facă check-inul, până atunci el paote să arunce pe oricine în aer. Ori lucrurile astea sunt cunoscute totuși de alte țări mai demult. În Israel de exemplu, eu sunt și parlametar de Israel, fiind de Orientul Mijlociu. În Israel nu s-ar fi putut întâmpla acest atentat pentru că pe lîngă filtrele în drum spre aeroport în care ești scanat pe retină de 10 ori casă fie siguri oamenii că nu ești în vreo stare de stres, în secunda în care deschizi ușa aeroportului există un specialist care știe să te evalueze din priviri, știe să vadă cam din ce zonă vii, cam ce intenții ai, cam cât de stresat ești, care îți cere actele. Acei oameni nu ar fi ajuns acolo dacă ar fi existat un sistem de acest tip. Trebuie să ne reîmbărbătăm din punctul ăsta de vedere.

Dan Bucura: Putem să considerăm România o țară norocoasă prin prisma faptului că nu a fost până acum, de două-trei generații în urmă, o atracție pentru astfel de migranți?

Ovidiu Raețchi: Putem să considerăm România o țară norocoasă nu pentru că nu a fost o atracție pentru astfel de migranți, ci pentru că are o relație foarte inteligentă cu țările arabe, are servicii de informații bune care trebuie ajutate în continuare și are totuși aprteneri și culege raodele unei politici care a făcut-o paradoxal Nicolae Ceaușescu înainte de 89, arătând acea deschidere, care desigur era la modă în tot blocul estic, față de tările rabe. Noi avem beneficiul că mii de studenți din zonele respective au venit la București să facă medicina, inginerie. Vă pot spune, de exemplu, că în Iordania, unde am mers de două-trei ori, tot Ministerul Sănătății, tot, e educat în Romînia, vorbește română și singurelel lor probleme sunt regionale, unii au învățat la Iași, alții la Cluj, și au rivalităi din astea regionale romînești. La fel s-a întâmplat cu o generație întreagă de irakieni și irakienii ne-au ajutat când cu răpirea din Irak. Cei care studiaseră în România, nu cei care erau pe la noi pe aici li gândiseră răpirea resectivă. Avem oameni din Siria foarte mulți care au studiat în România. Oamenii ăștia și-au făcut familii în România. Copiii lor sunt copii cu dublă cetățenie de cele mai multe ori. Ei au o relație emoțională onestă, sinceră cu România, și își doresc ca țara asta să fie protejată de evenimente de acest gen. Și oamenii ăștia să știți că, după părerea mea, colaborează cu serviciile române ca să țină România liniștită și cred că în momente în care poate și noi am vost vizați ne-au fost de ajutor. Gândiți-vă la Turcia, care e o țară de care ne desparte doar Bulgaria, câte atentate a avut în ultimele trei-patru luni, practic pare destabilizată. Noua Sirie în cinci ani se poate ajunge peste noapte într-o  situație de criză. Gândiți-vă că Bulgaria a avut în urmă cred că cu vreo patru-cinci ani un atentat foarte grav, în care a fost țintit un autocar de turiști israelieni. Puțin mai sus de noi, Ucraina, total căzută pe un război civil. Iugoslavia în dreapta noastră, la fel. România a rămas neatinsă și să știți că e și rodul acestor relații cu țările arabe pe care eu cred, personal, că trebuie să o cultivăm în contnuare pentru că ne-a fost de folos.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *