Skip to content
Societate

Audit al Curţii de Conturi: România nu are o strategie naţională în domeniul siguranţei alimentare și al calităţii alimentelor

Inquam Photos/Cornel Putan

Curtea de Conturi a României a finalizat un audit al performanţei privind activităţi din domeniul siguranţei alimentare şi semnalează lipsa strategiilor naţionale în domeniul siguranţei alimentare, al calităţii alimentelor şi în cel fitosanitar, cea ce afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu. Mai mult, resursele şi echipamentele tehnice ale Direcţiilor Sanitare-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor auditate, ale Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, ale Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară şi ale ANF sunt în mare parte depreciate tehnic şi moral, având un grad de uzură între 69% – 100%.

”Curtea de Conturi a României a finalizat o misiune de audit privind performanţa activităţilor din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, a hranei pentru animale, a siguranţei alimentelor, precum şi a activităţilor de control oficial. Acţiunea a vizat perioada 2015-2020 şi s-a desfăşurat în intervalul 21 mai 2020 – 12 noiembrie 2021 la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi la Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF)”, arată Curtea de Conturi a României.

Misiunea de audit a evaluat eficacitatea modului de organizare şi coordonare de către ANSVSA a unităţilor subordonate din reţeaua naţională proprie. Totodată, auditorii publici externi au analizat modul în care ANSVSA şi unităţile din subordine, MADR şi ANF, şi-au asumat şi îndeplinit obiectivele, atribuţiile şi responsabilităţile stabilite prin lege în domeniul auditat. Constatările în urma misiunii şi recomandările formulate de echipa de audit constituie un suport relevant pentru entităţile auditate în activitatea lor, respectiv în remedierea – acolo unde este cazul – a deficienţelor.

Echipa de audit semnalează, ca prim aspect, lipsa strategiilor naţionale în domeniul siguranţei alimentare, al calităţii alimentelor şi în cel fitosanitar.

”Absenţa acestor strategii afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu, obiectivele naţionale pe termen mediu şi lung fiind inexistente. Schimbările frecvente ale managementului superior al ANSVSA – niciun mandat al preşedintelui nu a fost exercitat integral – şi succesiunea de acte normative prin care s-a modificat structura organizatorică a Autorităţii şi a structurilor teritoriale au creat vulnerabilităţi în continuitatea şi coerenţa decizională. Totodată, este probabil ca sancţiunile aplicate de ANSVSA şi de ANF să nu descurajeze încălcarea legii sau să nu fie proporţionale cu gravitatea faptei, fiindcă nivelul amenzilor contravenţionale nu a fost actualizat şi nici armonizat cu regulamentele europene”, precizează reprezentanţi Curţii de Conturi a României.

Resursele şi echipamentele tehnice ale Direcţiilor Sanitare-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor auditate, ale Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, ale Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară şi ale ANF sunt în mare parte depreciate tehnic şi moral, având un grad de uzură între 69% – 100%. Acest lucru generează costuri mari de întreţinere şi riscuri majore de neîndeplinire a obiectivelor specifice.

În ceea ce priveşte pesta porcină africană (PPA), acţiunile de prevenţie realizate de entităţile publice desemnate şi de fondurile private de vânătoare au fost, în unele cazuri, insuficient de bine organizate şi coordonate.

”Măsurile ineficiente privind testarea şi supravegherea pasivă a efectivelor de porci mistreţi au favorizat răspândirea virusului pe întreg teritoriul ţării şi creşterea presiunii virale asupra exploataţiilor comerciale profesionale de porcine. Pe lângă pierderile aduse de decesul sau sacrificarea preventivă a animalelor, această boală a generat costuri însemnate pentru bugetul de stat, prin plata despăgubirilor către deţinătorii de animale moarte sau sacrificate preventiv”, notează instituţia.

Astfel, în perioada iunie 2018 – decembrie 2020, s-a achitat în acest scop suma totală de 589 de milioane de lei, reprezentând echivalentul a 122 de milioane de euro.

„O altă constatare a auditorilor se referă la schemele naţionale de calitate privind reţeta consacrată şi produsul tradiţional. Acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora. Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare româneşti”, se arată în audit.

În ceea ce priveşte sistemul de control din domeniul fitosanitar, auditorii au constatat că, în toată perioada auditată, ANF nu a realizat integral planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide. Produsele Bio nu au fost verificate pentru a determina prezenţa sau absenţa reziduurilor de pesticide, deşi au fost planificate acţiuni în acest sens.

Echipa de audit a formulat o serie de recomandări pentru eliminarea deficienţelor şi pentru diminuarea riscurilor şi a punctelor slabe, aşa cum reies din analiza tuturor documentelor puse la dispoziţie de entităţile auditate. Astfel, Curtea de Conturi a României înţelege să ofere suport acestor entităţi în demersurile lor, în limita competenţelor şi a atribuţiilor stabilite de cadrul legislativ.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *