Skip to content
Juridic

Augustin Lazăr se apără față de acuzațiile care i se aduc: Drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea

Inquam Photos / George Calin

Procurorul general, Augustin Lazăr se apără față de acuzațiile care i se aduc, în ceea ce priveşte calitatea de lucrător sau colaborator al securităţii comuniste, având în vedere informaţiile şi elementele noi care au fost dezbătute în presă.

Acesta a transmis printr-un comunicat de presă, emis de Minsterul Public, că neagă că ar fi  refuzat eliberarea condiţionată a unui disident anticomunist, Iulius Filip, pe vremea când era membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud.

”În legătură cu anumite aspecte difuzate într-o emisiune televizată, arăt că resping orice afirmații potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Aiud, aș fi dispus sancționarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deținută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate.
Sancționarea disciplinară a condamnaților, emiterea acelor rapoarte de pedepsire așa cum erau denumite, se realiza în temeiul art. 21 din Legea nr.23/1969 pentru executarea pedepselor exclusiv de către administrația penitenciarului, la acea dată unitate militară în subordinea Ministerului de Interne”, a transmis procurorul general.

De altfel, Augustin Lazăr  consideră că drama unor foși deținuți politici este folisită drept scop pentru denigrarea sa profesională, în condițiile depunerii candidaturii pentru al doilea mandat șefia Parchetului General.

”Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acțiuni se urmărește influențarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Nu am fost lucrător sau colaborator al Securității așa cum am mai arătat și cum Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a și stabilit”,  potrivit comunicatului Minsterului Public.

De altfel, Augustin Lazăr a precizat care sunt prevederile legislative ale executării pedepsei și colaborator al Securității:

”Potrivit art. 27 alin. (3) din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, procurorul delegat al procuraturii județene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul era de drept președintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiționate. Ca atare, participarea procurorului în aceste comisii era o obligație de serviciu, instituită prin lege şi aceasta nu atrage calitatea de lucrător al Securității prev. de art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 24/2008 în considerarea aparenței instituționale.
Noțiunile de lucrător al Securității și colaborator al Securității sunt clar definite în art. 2 lit. a) și b) teza I și teza finală din OUG nr. 24/2008 , ceea ce presupune:
– calitatea de ofițer sau subofițer al Securității sau Miliției, cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit care a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturile fundamentale; adică: trei condiții cumulative: apartenență instituțională (Securitate sau Miliție); o anumită calitate (ofițer, subofițer sau ofițer acoperit) şi anumite activităţi de suprimare/îngrădire a drepturilor fundamentale;
– calitatea de colaborator o poate avea orice persoană care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor ”, a mai transmis procurorul general.

Totodată,  Augustin Lazăr a precizat și care sunt modalitățile legislative ale unei eliberări condiționate:

Liberarea condiţionată este o vocaţie pe care o au, prin voinţa legiuitorului, toţi condamnaţii care, după ce au executat fracţiile de pedeapsă stabilite de lege, după criteriile arătate, îndeplinesc, de asemenea, şi condiţia de a fi disciplinaţi şi de a da dovezi temeinice de îndreptare, inclusiv atunci când nu prestează muncă, ţinându-se seama şi de antecendentele lor penale. Așadar, executarea fracției legale impunea în continuare şi îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege. Aprecierea comisiei de liberare se fundamenta în trecut, ca şi în prezent, pe existența sau inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară în dosarul condamnatului, iar exercitarea acestui drept de apreciere în privința vocației era şi este suspus examinării instanței.Aceste activităţi nu constituie acte de colaborare cu fosta Securitate, în lipsa vreuneia dintre actele şi acţiunile enumerate limitativ de art. 2 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 24/2008, ci se circumscriu unei competențe specifice fazei de executare a pedepselor”, a mai transmis Augustin Lazăr.

Reamintim că Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a decis joi reverificarea procurorului general Augustin Lazăr în ceea ce priveşte calitatea de lucrător sau colaborator al securităţii comuniste, având în vedere informaţiile şi elementele noi care au fost dezbătute în presă.

Decizia CNSAS vine după ce publicaţia Luju.ro a vehiculat ideea că Augustin Lazăr ar fi făcut poliţie politică. De asemenea, Augustin Lazăr a fost acuzat că a refuzat eliberarea condiţionată a unui disident anticomunist, Iulius Filip, pe vremea când era membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud.

Augustin Lazăr a respins aceste acuzaţii şi a dat publicităţii adeverinţe de la CNSAS în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea sa de lucrător sau de colaborator al Securităţii comuniste.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *