AUR este de partea traficanților de droguri. Partidul condus de George Simion a votat săptămâna trecută împotriva legii „2 Mai”, prin care traficanții de droguri nu mai pot fi condamnați cu suspendare. A fost, de altfel, singurul partid care s-a opus:
Ce spune legea „2 Mai”
Legea care prevede ca traficanții de droguri de mare risc nu mai pot primi pedepse cu suspendare a fost aprobată marți de Camera Deputaților, forul decizional al Parlamentului în această inițiativă. Legea va merge la promulgare de către președintele României.
Proiectul de lege inițiat de parlamentarii liberali fusese aprobat din noiembrie 2023 de către Senat și se afla în Comisiile Camerei Deputaților. Marți, deputații l-au aprobat cu 250 de voturi pentru, 21 contra și zero abțineri.
Inițiativa prevede că efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi este pedepsită cu închisoare de la trei la 10 ani.
„Nu poţi să vinzi heroină sau cocaină, să distrugi vieţi, şi după să umbli liber pe străzi. Locul traficanţilor este la închisoare. Nu mai avem voie să asistăm la încă o tragedie ca cea de la 2 Mai. Să fie clar – avem nevoie de legi de partea victimelor, pentru că trebuie să ne protejăm tinerii de traficul de droguri”, a declarat ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, într-un mesaj video postat pe Facebook.
„Mi-am dorit tare mult ca Legea 2 Mai să fie votată de Parlamentul României şi astăzi s-a întâmplat. Ce aduce nou? Faptul că traficanţii de droguri de mare risc nu mai pot primi pedepse cu suspendare”, a afirmat ministra Justiției.
După ce a fost aprobată marți de camera decizională a Parlamentului, Legea va ajunge pentru promulgare la președintele Klaus Iohannis, după care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
Proiectul completează Legea 43/2000 şi modifică Legea 194/2011, în sensul că majorează cuantumul pedepselor, precum şi al eliminării posibilităţii executării pedepsei sub supraveghere, în cazul traficului de droguri de mare risc şi traficului internaţional de droguri de mare risc, conform agenției de presă.
Numele sub care a devenit cunoscut în spațiul public proiectul de lege – „legea 2 mai” – vine de la tragedia petrecută în stațiunea 2 Mai de pe litoralul românesc în august 2023, când un șofer în vârstă de 19 ani a intrat în plin într-un grup de tineri, iar doi dintre ei au murit. În mașina sa, polițiștii au găsit anterior droguri.
„Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează fără drept operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”, menționează Legea.
Totodată „fapta persoanei care, cu intenţie, efectuează fără drept operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând sau disimulând că acestea sunt produse autorizate potrivit legii sau a căror comercializare este permisă de lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”, potrivit sursei citate.
Cea mai mică vârstă de debut declarată pentru consumul de droguri este de 12 ani
Inițiatorii proiectului spun că acesta este „răspunsul” față de creșterea numărului de cauze penale având ca obiect infracțiuni din sfera traficului ilicit de droguri.
În anul 2023, până la finele lunii septembrie, numărul de astfel de cauze de soluționat a fost de 22.135, față de 18.233 în aceeași perioadă din 2022. Dintre acestea, 10.780 de dosare au fost nou înregistrate, față de 8.484 în aceeași perioadă a anului 2022.
În prezent, cea mai mică vârstă de debut declarată a consumului de substanțe psihoactive este de 12 ani.
În plus, Agenția UE antidrog monitorizează 930 de noi substanțe psihoactive (NSP). Aceste substanțe chimice, realizate în laboratoare clandestine, produc efecte mult mai grave asupra sănătății decât drogurile tradiționale, iar prețul lor este mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină atractive de experimentat pentru tineri.
NSP-urile au fost dezvoltate pentru a produce efecte psihoactive, fără a intra sub incidența legii. Dată fiind dinamica lor de apariție și având în vedere substanțele din compoziția lor, acestea nu se află sub control național.
Aceste substanțe produc efecte similare celor produse de drogurile clasice, având acțiune directă asupra creierului uman, producând modificări la nivelul proceselor psihice și de comportament. În același timp, consumul unor asemenea substanțe generează dependență de tip fizic și psihic.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
