AUR arată tot mai mult pe zi ce trece ca un partid de inspirație neo-fascistă. Deși liderii AUR încearcă să scape de această etichetă, acțiunile lor lasă de dorit. În urmă cu o lună de zile partidul a fost în centrul unui scandal pentru că la deschiderea noului an universitar de la SNSPA au făcut propagandă politică, distribuind pliante cu mesaje politice în curtea și în sediul universității, lucru interzis prin lege și condamnat la momentul respectiv de rectorul SNSPA, Remus Pricopie, care a catalogat acțiunea drept „manifestari politice de tip extremist și legionar”.
Recent, AUR a lansat un document-apel cu 13 propuneri. Multe cadre militare și în rezervă/retragere au semnat documentul. Manifestul conține cerințe care sunt însă incompatibile cu statul de drept, cu drepturile omului și cu democrația în general.
Un document incompatibil cu statul de drept și principiile democratice
În manifestul AUR găsim exprimări de tipul „consolidarea fondului biologic sănătos al Națiunii Române” care amintesc de expresii fasciste/legionare de tipul „rasă pură”. Unul dintre pilonii fascismului era exact păstrarea „purității sângelui” poporului, lucru care avea să genereze în final una dintre cele mai mari tragedii din istorie – Holocaustul. Astfel de expresii nu ar trebui să se regăsească în paginile manifestului nici unui partid politic care are pretenția de a concura într-un sistem democratic și care apără valorile și principiile unui stat de drept.
Un alt element problematic din manifestul AUR este cel care „impune obligativitatea ca reprezentarea românilor, în funcțiile alese și numite, îndeosebi cele care privesc securitatea națională, să se facă numai de către cetățenii români, cu unică cetățenie, în temeiul art. 54 din Constituția României, jurământul fiind unic, numai față de România”.
Dacă ar fi pus în practică acest principiu s-ar traduce prin excluderea totală a persoanelor cu dublă cetățenie de pildă din funcțiile publice, lucru care înseamnă discriminare fățișă. Cetățenii români au dreptul să aleagă și să fie aleși în funcții publice în toate statele membre UE, pe baza principiului reciprocității. Din acest motiv de pildă avem funcționari publici români în Italia, cum e cazul lui Toader Stoica, viceprimar în Riano și alții asemenea lui în alte state membre UE. Chiar și în România avem un președinte de etnie germană. Toți aceștia jură pe Constituție, iar etnia nu reprezintă un criteriu de selecție.
În fine, în manifestul AUR găsim și îndemnuri la confiscări – refacerea patrimoniului național inclusiv prin „justă și necesară confiscare”. Proprietatea privată este protejată prin Constituție și legea menționează deja situațiile în care instanțele pot expropria de pildă un cetățean. Doar că lucrurile acestea se produc întotdeauna cu o justă despăgubire. Constituția stipulează totodată în Art. 136 că „(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”. Așadar ele se află exclusiv în proprietatea statului și statul decide în privința lor.
În concluzie, principiile propuse de AUR în manifestul său sunt incompatibile cu statul de drept, cu Constituția României, cu drepturile omului, cu principiile europene și cu democrația. Prin acest manifest AUR demonstrează că a abandonat cadrul democratic în care ar trebui să funcționeze un partid politic.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
