Austeritate și neoliberalism: cum circulă ideile economice în lume

Trăiește la Copenhaga, predă economie politică internațională la Copenhagen Business School și este cercetător afiliat la Global Development Policy Center din Boston. Scrie despre politici economice și tranziția verde și e una dintre cele mai respectate și lucide voci când vine vorba despre crizele și transformările capitalismului global.

Acrescut într-un sat din Năsăud și a studiat Literele și Dreptul la Cluj. O bursă de studii în America i-a deschis însă porțile unei cariere academice și i-a schimbat viața pentru totdeauna.

De atunci, Cornel Ban a urmat un doctorat în Științe Politice la University of Maryland și un postdoctorat la Brown University și a predat la universități de top din Statele Unite și Marea Britanie.

Cartea lui, Ruling Ideas: How Neoliberalism Goes Local, publicată de Oxford University Press, a devenit un text de referință pentru înțelegerea modurilor în care neoliberalismul se manifestă și prinde rădăcini diferit, în funcție de context. La un an după apariție, volumul a fost răsplătit cu premiul pentru cea mai bună carte de economie politică acordat de British International Studies Association.

În 2014, la Editura Tact, a publicat Dependență și dezvoltare. Economia politică a capitalismului românesc, una din cele mai comprehensive și utile analize ale evoluției capitalului local, din secolul al XIX-lea până în prezent. Am stat de vorbă cu Cornel Ban despre parcursul său academic, despre idei, influență și cum se construiește o voce critică într-un peisaj economic global aflat în continuă schimbare.

Am ajuns la Filologie după ce am absolvit un liceu militar, la Alba Iulia. Pentru mine, fusese singura șansă de a studia liniștit, departe de obligațiile de muncă ale unei gospodării rurale. Pe atunci, puteai să te înscrii la examen la o singură facultate. În cazul liceului militar, era institutul militar. Cum nu visam la o carieră militară, după bac „m-am căzut” de bunăvoie la examenul de admitere și am stat un an, ca să-mi câștig dreptul de a da examen la o facultate civilă.

În anul acela, am fost profesor suplinitor la Parva, un sat montan izolat la nord de Bistrița, unde, când ningea, nu mai intra nicio mașină. Doar o treime din copii locuiau în vatra satului. O dată pe an, suplinitorii mergeau din casă în casă, pe toate dealurile, să-i convingă pe părinți să-i lase pe copii în sat timp de o săptămână, cât să învețe să citească și să socotească.

Citește mai mult AICI

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News