Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne a anunțat, luni, într-o conferință de presă, bilanț pozitiv al luptei sale împotriva imigrației clandestine, precizând că în ultima perioadă țara sa a înregistrat mai puține cereri de azil.
Ministrul care se opune în continuare aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, a precizat: „În prima jumătate a anului, mai mulţi solicitanţi de azil au părăsit Austria, decât au fost depuse noi cereri de azi”.
Bilanț pozitiv în combaterea imigrației clandestine
În prima jumătate a anului, în Austria s-au înregistrat 5.900 de expulzări voluntare și forțate, ceea ce înseamnă o creştere de 20 de procente, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. „Acesta este un bilanţ pozitiv, dar nu un motiv de sărbătoare, ci un mandat pentru a continua să lucrăm din greu în această direcţie”, a mai declarat ministrul Karner și a continuat, precizând că în urmă cu un an, sistemul austriac de azil era „masiv împovărat”, conform news.ro.
„Frână de azil” în Austria
Ministrul Karner s-a exprimat plastic, comentând că a fost aplicată „frâna de azil” şi, de atunci, cifrele pe care le are guvernul său au evoluat în direcţia dorită. Astfel, în perioada ianuarie – iunie 2023, Austria a înregistrat aproximativ 23.000 de cereri de azil, mai puţine decât în aceeași perioadă a anului precedent, şi, în acelaşi timp, au existat cu circa 20% mai multe expulzări sau transferuri din ţară, decât în anul 2022. Din punctul de vedere al ministrului austriac, acest bilanț este important, în vederea asigurării unui „sistemul de azil credibil” şi pentru a se preveni abuzurile.
Karner mai apreciază și că rutele de trafic de persoane s-au schimbat, apreciind că asta se datorează măsurilor luate de Austria. El compară Austria cu alte ţări din UE, declarând că în cazul lor se înregistrează o creştere a numărului de azilanţi. Prin urmare, a cerut din nou o regândire la nivel european a sistemului de emigrare şi punerea în aplicare a reformei UE în materie de azil, precum şi investiţii în protecţia frontierelor externe ale UE.
În sprijinul afirmațiilor sale, Karner mai oferă câteva date. Potrivit acestora, jumătate dintre deportările efectuate de Austria între ianuarie şi iunie au fost plecări voluntare, iar cealaltă jumătate deportări forţate. 31% dintre cei expulzaţi, adică 1.820 de persoane, erau cetăţeni UE. Cele mai multe deportări au fost făcute în Slovacia (648), Serbia (557), România (374), India (297) şi Turcia (266). În 704 cazuri, solicitanţii de azil au fost returnaţi în alte state UE, în baza procedurilor Dublin care stipulează că statul UE responsabil de procedura de azil este cel în care persoana în cauză a intrat pentru prima dată pe teritoriul uniunii.
Acuzații de abuz respinse
În presa austriacă au apărut tot luni relatări despre noi acuzaţii ale unor ONG-uri pentru drepturile omului din Ungaria, potrivit cărora poliţiştii austrieci ridicau migranţi în Ungaria şi îi predau autorităţilor maghiare, care la rândul lor se ocupau de explulzarea lor ilegală, pentru a-i împiedica să ceară azil.
Ministrul Karner a respins acuzaţiile conform cărora poliţiştii austrieci ar fi fost implicaţi indirect în respingerile ilegale la frontiera sârbo-ungară. El a declarat că acuzaţiile de violenţă trebuie să fie investigate şi că aceasta este sarcina Ungariei şi a Comisiei Europene. În prezent, 31 de ofiţeri austrieci sunt desfăşuraţi în cadrul operaţiunii din Ungaria.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
