Aproape două treimi dintre români consideră că reducerea amprentei de carbon a serviciilor de comunicaţii electronice necesită în primul rând renunţarea la tehnologiile vechi, mai puţin eficiente, arată un studiu publicat joi de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Potrivit studiului, majoritatea respondenţilor înlocuiesc echipamentele de comunicaţii electronice o dată la 4 ani sau mai rar, laptopurile/ computerele fiind păstrate cel mai mult.
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a realizat un studiu privind impactul asupra mediului pe care îl au comunicaţiile electronice şi poştale pentru a identifica gradul de cunoaştere, atitudinile şi percepţiile populaţiei faţă de acţiunile pentru limitarea acestui impact.
Pentru alegerea serviciilor de comunicaţii electronice şi serviciilor poştale, preţurile şi calitatea serviciilor sunt cele mai importante, cu note de 8,7 şi, respectiv, 8,5 (pe o scală de la 1 la 10), în timp ce impactul asupra mediului primeşte o notă de 6,2 în preferinţele utilizatorilor.
63% dintre persoanele intervievate consideră că reducerea amprentei de carbon a serviciilor de comunicaţii electronice necesită în primul rând renunţarea la tehnologiile vechi, mai puţin eficiente.
În cazul serviciilor poştale, utilizarea ambalajelor biodegradabile (58% dintre respondenţi) şi a maşinilor electrice pentru livrare (50% dintre respondenţi) ar avea cel mai mare impact asupra amprentei de carbon. Taxarea suplimentară a serviciilor nesustenabile cu mediul ar fi acceptată de o cincime dintre respondenţi.
Respondenţii ar fi dispuşi într-o mică măsură să accepte timpi de livrare a serviciilor poştale mai lungi, media răspunsurilor fiind de 6,04 din 10.
Majoritatea respondenţilor înlocuiesc echipamentele o dată la 4 ani sau mai rar, laptopurile/ computerele fiind păstrate cel mai mult. Deteriorarea echipamentelor este motivul pentru cea mai recentă înlocuire.
Echipamentele (telefoane inteligente, tablete, laptopuri, computere etc.) utilizate în ultimii 5 ani au fost cel mai adesea oferite rudelor/prietenilor (49%), au fost duse la reparat (47%) sau au fost reciclate (32%), relevă studiul.
În decizia de cumpărare, 60% dintre respondenţi ar ţine cont de clasa energetică a telefonului doar în condiţiile unui preţ similar. Totodată, compensaţiile în bani sau voucherele ar influenţa pozitiv decizia de reciclare a echipamentelor electronice pentru 72% dintre respondenţi, iar predarea echipamentului vechi la primirea celui nou pentru 59% dintre respondenţi.
Respondenţii se consideră în general neinformaţi cu privire la impactul asupra mediului al produselor şi serviciilor de comunicaţii electronice şi poştale.
Marea majoritate a respondenţilor (83%) consideră că cel mai mare impact al comunicaţiilor electronice asupra mediului îl au echipamentele utilizate, iar pentru serviciile poştale, cel mai mare impact îl au ambalajele coletelor (73%).
Informaţiile primite de la familie, cunoştinţe şi prieteni sunt mai de încredere decât cele obţinute prin reţelele de socializare sau mass-media.
Majoritatea respondenţilor consideră că informaţiile privind sustenabilitatea produselor/serviciilor de comunicaţii electronice sau poştale ar trebui reglementată, utilizându-se aceleaşi standarde.
În general, cel mai util aspect al digitalizării este conectarea cu alţi oameni (media 8,79), în special pentru respondenţii din categoria de vârstă 16-24 ani. Respondenţii din categoriile 45-54 ani şi 65+ ani consideră că cel mai util aspect al digitalizării este accesul mai uşor la cultură sau informare (media 8,65, respectiv, 8,51).
Dintre respondenţii care utilizează internetul, cel mai mult timp este dedicat muncii (144 de minute pe zi, în medie).
Studiul de piaţă referitor la atitudinile şi percepţiile privind sustenabilitatea serviciilor de comunicaţii electronice şi serviciilor poştale este disponibil pe site ANCOM şi a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.471 de respondenţi, persoane fizice cu vârste de peste 16 ani, care locuiesc în România, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
