România se confruntă cu un risc major de a pierde peste un miliard de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în contextul în care noul Cod al Urbanismului nu a fost încă adoptat și nu a intrat în vigoare. Semnalul de alarmă vine dintr-o notă oficială analizată la nivel guvernamental, care arată că îndeplinirea acestui jalon depinde în mod direct de o decizie politică la nivelul coaliției de guvernare, potrivit Profit.
Proiectul legislativ privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor a fost trimis Parlamentului încă din 2023, însă a rămas blocat în procedură legislativă de atunci. Deși a trecut tacit de Senat, documentul nu a primit nici până în prezent raport în comisiile din Camera Deputaților, forul decizional. Chiar dacă legea se află în procedură de urgență, nu există un calendar clar pentru adoptarea sa, ceea ce amplifică incertitudinea privind respectarea termenelor asumate de România.
Miza financiară este considerabilă. Potrivit documentului oficial, țara noastră riscă să piardă aproximativ 1,17 miliarde de euro dacă acest jalon nu este îndeplinit până la finalul trimestrului al doilea din 2026. Mai mult decât atât, legea trebuie nu doar adoptată, ci și intrată în vigoare, ceea ce presupune un interval suplimentar de 90 de zile de la promulgare. În lipsa respectării acestor condiții, Comisia Europeană poate aplica penalități financiare directe, reducând fondurile alocate României.
Situația nu mai ține doar de proceduri parlamentare, ci a devenit o decizie politică la cel mai înalt nivel. Potrivit aceleiași note, adoptarea Codului Urbanismului depinde de un acord în interiorul coaliției de guvernare. Fără un consens politic clar, proiectul riscă să rămână blocat, iar România să rateze unul dintre cele mai importante obiective din PNRR.
În același timp, proiectul legislativ a generat controverse încă din faza de elaborare. Președintele Nicușor Dan a avertizat că unele prevederi ar putea avea efecte negative, inclusiv în ceea ce privește protecția spațiilor verzi sau menținerea unor autorizații de construire emise în baza unor planuri urbanistice ulterior declarate ilegale. Aceste critici au contribuit la blocajul legislativ și la întârzierea adoptării legii.
Problema Codului Urbanismului se înscrie într-un context mai larg în care România întâmpină dificultăți în îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR. Întârzierile în reforme și blocajele legislative au pus deja în pericol alte sume importante, iar presiunea termenelor devine din ce în ce mai mare.
În acest moment, România se află într-un punct critic: fără o decizie rapidă și fermă, riscul pierderii a peste un miliard de euro devine tot mai real. În joc nu este doar adoptarea unei legi, ci finanțarea unor proiecte esențiale pentru dezvoltarea urbană și modernizarea infrastructurii din întreaga țară.
