Conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) arată că noile evaluări reconfirmă perspectiva descreşterii ratei anuale a inflaţiei în primele trei luni ale acestui an, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care indica şi o creştere temporară a acesteia în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% în septembrie 2026 – finele orizontului prognozei. În ceea ce priveşte perspectiva apropiată a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României au arătat că noile evaluări indică creşteri trimestriale moderate ale economiei în trimestrele IV 2024 şi I 2025, relativ similare previziunilor anterioare, dar în contextul unor evoluţii mixte ale principalelor componente ale cererii agregate faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cel puţin în ultimul trimestru din 2024. Membrii Consiliului spun că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocând deficitele gemene mari şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în contextul situaţiei politice interne.
”Membrii Consiliului au convenit că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocând deficitele gemene mari şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în contextul situaţiei politice interne. Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice, precum şi la evoluţiile şi politicile economice din state dezvoltate, cu potenţiale implicaţii inclusiv asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore şi asupra mişcărilor de pe piaţa financiară internaţională”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 15 ianuarie 2025, când Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit ascensiunea pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV, ajungând la 8,8% în noiembrie, de la 8,4% în septembrie, pe seama împrumuturilor populaţiei, a căror componentă în lei a continuat să-şi accelereze creşterea, în condiţiile maximului istoric atins de fluxul creditului pentru locuinţe şi ale valorilor ridicate înregistrate de creditele noi pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a urcat astfel la 70,2% în noiembrie, de la 69,8% în septembrie.
În ceea ce priveşte evoluţiile pe termen scurt, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva descreşterii ratei anuale a inflaţiei în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care indica şi o creştere temporară a acesteia în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% în septembrie 2026 – finele orizontului prognozei.
S-a observat că descreşterea din trimestrul I 2025 va fi antrenată într-o proporţie însemnată de factori pe partea ofertei, în principal de efecte de bază manifestate la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază şi pe segmentul combustibili. Acţiunea dezinflaţionistă de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va fi însă mai modestă decât s-a previzionat anterior, date fiind evoluţia recentă a preţului combustibililor şi a cotaţiei ţiţeiului, dar şi efectele persistente de sens opus exercitate asupra dinamicii preţurilor alimentelor şi energiei de condiţiile meteorologice nefavorabile din 2024 şi de majorarea cotaţiilor unor mărfuri, precum şi de creşterea consumului de energie în lunile de iarnă, au remarcat membrii Consiliului.
Totodată, balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, au apreciat membrii Consiliului, evidenţiind incertitudinile asociate previziunilor privind preţurile alimentelor şi energiei în contextul legislaţiei în domeniu şi al mişcării cotaţiilor pe pieţele en-gros, alături de cele privind traiectoria viitoare a cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime, în condiţiile tensiunilor geopolitice şi comerciale.
În ceea ce priveşte factorii fundamentali, s-a convenit că, pe termen foarte scurt, aceştia vor continua să-şi atenueze presiunile inflaţioniste în linie cu evaluările precedente, dată fiind probabila restrângere a excedentului de cerere agregată la valori foarte scăzute în trimestrele IV 2024 şi I 2025, dar în condiţiile unei cereri de consum încă robuste şi ale creşterii alerte a costului unitar cu forţa de muncă din sectorul privat, deşi în decelerare în raport cu ritmurile atinse în primele trei trimestre din 2024. Efecte dezinflaţioniste mai evidente sunt însă de aşteptat pe acest orizont de timp din temperarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, mai lentă, totuşi, şi de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.
În discuţiile referitoare la perspectiva apropiată a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică creşteri trimestriale moderate ale economiei în trimestrele IV 2024 şi I 2025, relativ similare previziunilor anterioare, dar în contextul unor evoluţii mixte ale principalelor componente ale cererii agregate faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cel puţin în ultimul trimestru din 2024.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News