Skip to content
Economie Politică

Avertismentul specialiștilor în fiscalitate: ce intenții are Guvernul cu Pilonul II

" "

Guvernul a tăiat comisioanele administratorilor fondurilor de pensii obligatorii din Pilonul 2 și a cerut o creștere fulminantă a aportului de capital.

În condițiile în care firmele vor avea venituri mai mici și vor trebui să aducă 3,8 miliarde de lei de acasă până la finele anului, analiștii cred că intenția Guvernului PSD/ALDE e de a le desființa, arată Profit.ro.

" "

Ordonanța 114/2018 a fost adoptată la finele anului trecut, spre consternarea mediului de afaceri din România.

Au apărut taxe noi în energie, telecom și în sectorul bancar, dar și alte măsuri de impact, precum cele care aduc noi reguli administratorilor fondurilor de pensii din Pilonul 2, care gestionează active de 48 de miliarde de lei de la 7,3 milioane de români.

Pilonul 2 a fost introdus în 2008, pe modelul altor țări europene, ca sistem care să suplinească, cel puțin parțial, deficiențele sistemului public de pensii care se bazează pe solidaritatea între generații, în contextul îmbătrânirii populației, a sporului natural negativ și a migrației.

Banii economisiți forțat de la salariați aveau să devină capital, adică să genereze alți bani, care să fie încasați la vârsta pensionării.

Doar că una din fragilitățile Pilonului 2 constă în faptul că a fost creat de stat, chiar dacă e cu administrare privată, astfel că tot statul îi decide soarta.

Și OUG 114 arată cât de rapid poate să apară o decizie.

Acționarii sunt puși acum să aducă 3,7-3,8 miliarde de lei în capital social suplimentar, o creștere de 12 ori față de nivelurile curente.

Jumătate din acești bani trebuie să vină până la finele lunii iunie, lucru ce pune presiune pe cele 7 companii din Pilonul 2 să ia o decizie privind viitorul lor în România.

Cerința de capital este năucitoare!”, spune Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, la un seminar pe teme de specialitate organizat de Finmedia.

Practic, Ordonanța le cam naționalizează (…) Nu mai e viabilă activitatea”, adaugă analistul Adrian Codirlașu, președintele CFA România, cu referire la impactul noilor reglementări asupra fondurilor de pensii.

Bogdan Dumitrescu, conferențiar universitar la ASE și șef de serviciu la Consiliul Fiscal, consideră că o cerință de capital atât de ridicată nu se justifică din punct de vedere economic, din moment ce modelul pe care sunt structurate fondurile de pensii obligatorii din România este unul care obligă la garantarea returnării nivelului nominal al contribuțiilor și nu unul care garantează că va oferi un anumit nivel al beneficiilor – de exemplu o pensie de 1.000 de euro indiferent ce se întâmplă – așa cum e în sistemul de pensii private din țări ca SUA.

Mai mult, legea obligă ca o cotă foarte ridicată din plasamente să fie către instrumente cu grad redus de risc – 74% din cele 48 de miliarde sunt bani ținuți în titluri de stat, depozite și obligațiuni emise de instituții financiare internaționale. De la comisioane mari la comisioane prea mici Guvernul nu pune presiune doar pe partea de capital, de cash care trebuie adus rapid, ci și pe veniturile companiilor care au în administrare Pilonul 2.

Administratorii fondurilor de pensii au avut o rentabilitate (raportată la capitalul investit) ridicată în ultimii ani, pe măsură ce au intrat mai multe contribuții de la clienții.

Profiturile au ajuns la 163 de milioane de lei în 2017, ceea ce reprezintă un nivel al return on equity de 31%. Însă profitabilitatea s-ar putea reduce drastic sau chiar s-ar putea transforma în pierdere, în condițiile în care Guvernul a redus și comisioanele administratorilor, arată Dumitrescu într-o analiză.

Concret, comisioanele pe care firmele au dreptul să le rețină din contribuția virată din salariile clienților au fost reduse de la 2,5% din suma virată la 1%. Însă din acest procent mai ia și Casa de pensii 0,5%, iar la Autoritatea de Supraveghere Financiară merge 0,3%, ca până acum.

Comisionul de administrare a activelor trece de la un nivel fix de 0,05% la un nivel variabil de 0,02-0,07%, în funcție de performanța fondurilor de a aduce randamente.

De la înființarea sistemului în 2008 și până la finele lui 2018, administratorii au încasat 1 miliard de lei din comisioanele din contribuții, potrivit calculelor făcute de economistul Dumitrescu, din care au transferat circa 120 de milioane de lei la ASF, estimăm noi. Alte aproape 1,1 miliarde de lei au venit din comisioanele de administrare. S-a pus problema dacă aceste comisioane au fost prea mari până la OUG 114.

Consilierul guvernamental Darius Vâlcov a zis că firmele iau miliarde fără să facă prea mare lucru, în timp ce au câteva zeci de angajați. Administratorii s-au apărat și au zis că unii dintre ei n-au reușit să recupereze nici măcar investiția inițială, însă acest lucru este dificil de estimat de către cineva din afara industriei.

În primii 10 ani de funcționare, administratorii de fonduri au fost reticenți în a prezenta date complete cu privire la nivelul investițiilor inițiale, al comisioanelor încasate și al profiturilor realizate. În contextul actual, este vital ca aceștia să își schimbe abordarea și să pună la dispoziția publicului aceste date într-un format ușor accesibil”, notează Dumitrescu.

Discuțiile despre recuperarea investiției s-ar putea, însă, să devină futile dacă activitatea curentă nu mai generează bani nici măcar pentru a rămâne pe profit.

Comisioanele încasate în anul 2019 vor fi mai reduse cu sume cuprinse între 109 și 232 de milioane de lei, estimează Dumitrescu (fără a mai pune la socoteală și comisionul încasat de ASF).

Din acest punct de vedere nivelul propus al comisioanelor apare drept nerezonabil”, notează economistul.

Chiar și în condițiile menținerii comisioanelor la nivelul din anul 2018, un asemenea nivel ridicat al capitalului ar fi însemnat un randament redus generat de acesta. Funcționarea pe termen lung a sistemului în aceste condiții nu ar avea sens economic pentru administratorii de fonduri”, adaugă Dumitrescu.

Erste avertiza, anterior, că bugetul pe 2019 indică o posibilă schimbare de anvergură a Pilonului 2. Dacă un administrator alege să se retragă din piață, atunci activele administrate sunt transferate altei companii, dacă aceasta există. Există posibilitatea și ca activele să fie transferate sub administrarea specială a ASF, în anumite condiții.

Sistarea, de către Guvern, a contribuțiilor din salarii ar putea lăsa în buzunarul statului banii care merg la pensiile private. Din salariul brut al unui angajat, 21,25% e reținut de stat pentru pensia de stat și 3,75% merge la fondurile de pensii administrate privat în Pilonul 2.

Pentru 2019, Guvernul estimează că va vira în conturile din Pilonul 2 8,6 miliarde de lei, circa 0,9% din produsul intern brut prognozat pe acest an.

Ungaria a suspendat, în 2010, transferurile de contribuții către Pilonul 2, iar apoi a forțat populația să aleagă între pensia de stat și cea privată, cei mai mulți maghiar alegând prima variantă.

Polonia a confiscat și anulat, practic, în 2014, titlurile de stat din plasamentele în Pilonul 2, pentru a reduce datoria publică ce se apropia de limita constituțională, iar începând cu acest an va închide de tot Pilonul 2, iar trei sferturi din dețineri vor fi transferate în alte fonduri private de pensii.

Totodată, vor fi introduse contribuții la angajat și angajator pentru un nou sistem de economisire/investire în vederea asigurării pensiilor private, în care banii vor fi plasați în fonduri de pensii, de asigurări sau de investiții.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *