UPDATE, ORA 12.17
În momentul de față, premierul Marcel Ciolacu, imediat după ce a venit decizia Tribunalului Internațional, spunea că acest referendum pentru a decide ce vom face cu aurul de la Roșia Montană nu mai este o prioritate.
Rămâne în patrimoniul UNESCO Roșia Montană. La nivelul Guvernului se lucrează însă, potrivit unor surse, la o schemă de sprijin pentru prelucrarea metalelor neferoase.
Asta pentru că, spuneau surse din guvern, că cel mai important ar fi ca, dacă România vreodată ar extrage aurul și argintul de la Roșia Montană, atunci să reușească să-l și prelucreze în țară pentru a putea profita.
Sunt de asemenea, îngrijorări și cu privire la faptul că această firmă canadiană are la dispoziție aproximativ patru luni pentru a ataca decizia la Tribunalul Internațional.
Experții spun însă și legislația arată că sunt doar motive limitate pentru care Gabriel Resources va putea să conteste și să ceară anularea acestei decizii.
Acestea ar putea să fie, de exemplu, faptul că tribunalul nu a fost constituit în mod corespunzător, faptul că și-ar fi depășit atribuțiile, competențele și, de asemenea, un caz de corupție din partea unui membru al completului de judecată ar putea duce la anularea hotărârii.
Sunt, de asemenea, discuții, pentru că legislația spune că ar putea să fie anulată decizia și dacă acest tribunal s-a îndepărtat serios de la o regulă fundamentală de procedură sau dacă în hotărâre nu a indicat motivele pe care se bazează.
Aproximativ patru luni au la dispoziție cei de la Gabriel Resources să atace această hotărâre.
Experții sunt spun însă că sunt șanse de reușită de doar 5% pentru compania canadiană.
Ce comoară zace îngropată la Roşia Montană
Potrivit studiilor care au fost făcute atunci când a început această investiție a Gabriel Resources, România are la Roșia Montană peste 300 de tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint – atât apreciau canadieni ca ar putea să extragă de la Roșia Montană în decurs de 16 ani.
Dacă am calcula aceste metale neferoase la prețul de acum, am putea să vedem că toate aceste zăcăminte ar aduce României aproximativ 19 miliarde de euro.
Pe lângă aur și argint, România are la Roșia Montană și platină. Are de asemenea și alte metale, precum titan sau nichel. Însă atenția principală investitorilor a fost asupra zăcămintelor de aur și argint.
ŞTIREA INIŢIALĂ
Casa românească de avocatură care a reprezentat Ministerul Finanțelor în procesul Roșia Montană intentat de compania Gabriel Resources a oferit, sâmbătă, primele detalii despre decizia Curții de Arbitraj de la Wahington (ICSID). Gabriel Resources a solicitat în total aproximativ 6,7 miliarde USD, inclusiv dobânzi, dar ICSID a decis că România nu trebuie să plătească nimic, ci chiar să primească bani.
Tribunalul a respins reclamația Gabriel Resources că România ar fi încălcat tratatele de investiții cu Canada și Marea Britanie și a luat în calcul numeroasele provocări de mediu, sociale, culturale și economice cu care s-a confruntat proiectul minier. Biroul Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP) arată că, în Hotărârea Arbitrală a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții de pe lângă Banca Mondială (ICSID/CIRDI), Tribunalul a respins toate pretențiile reclamanților pe fond și nu a mai luat în calcul cererile pecuniare ale Gabriel Resources.
LDDP arată că firma Gabriel Resources a susținut în cadrul arbitrajului că România a încălcat tratatele bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, în timp ce România a susținut că Roșia Montană Gold Corporation, consorțiul dintre Gabriel Resources și compania de stat românească Minvest, nu a reușit să îndeplinească cerințele de autorizare, în mare parte ca urmare a faptului că nu a reușit să obțină o licență socială pentru proiectul minier.
Tribunalul a luat în considerare numeroasele provocări de mediu, sociale, culturale și economice cu care s-a confruntat proiectul minier, constatând că autoritățile române și-au îndeplinit „mandatul de reglementare cât de bine au putut în aceste circumstanțe dificile”, arată casa de avocatură în comunicatul citat.
Astfel, după ce a respins cererea Gabriel Resources că România ar fi încălcat cele două tratate bilaterale de investiții, tribunalul nu a procedat la examinarea argumentelor părților cu privire la cuantumul daunelor, mai arată avocații români. România a fost reprezentată în arbitraj de consorțiul LALIVE și Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP).
Comunicatul integral al LDDP:
Informare privind arbitrajul Gabriel Resources v. România / Hotărârea Arbitrală din 8 martie 2024 În dosarul Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) c. România (ICSID Cazul nr. ARB/15/31) Tribunalul Arbitral a pronunțat Hotărârea Arbitrală în data de 8 martie 2024. Printr-o decizie luată cu majoritate, tribunalul a respins toate pretențiile reclamanților pe fond și a acordat o parte substanțială din costurile de arbitraj ale României.
Tribunalul a fost compus din Prof. Pierre Tercier (președintele Tribunalului), Dr. Horacio A. Grigera Naón și Prof. Zachary Douglas. Această decizie pune capăt procedurii arbitrale care a fost inițiată de Gabriel Resources în iulie 2015. Pe parcursul arbitrajului, părțile au făcut schimb de peste 25 de memorandumuri și au participat la două audieri principale, una între 2 și 13 decembrie 2019, care a avut ca obiect răspunderea, și una între 28 septembrie și 4 octombrie 2020, care s-a concentrat pe aspecte tehnice și de cuantum. Gabriel Resources a susținut în cadrul arbitrajului că România a încălcat tratatul bilateral de investiții Canada-România și tratatul bilateral de investiții Regatul Unit-România, inclusiv obligația de a nu expropria investițiile fără despăgubiri.
Gabriel Resources a solicitat în total aproximativ 6,7 miliarde USD, inclusiv dobânzi și, ca răspuns, România a susținut că Roșia Montană Gold Corporation, consorțiul dintre Gabriel Resources și compania de stat românească Minvest, nu a reușit să îndeplinească cerințele de autorizare, în mare parte ca urmare a faptului că nu a reușit să obțină o licență socială pentru proiectul minier.
Tribunalul a luat în considerare numeroasele provocări de mediu, sociale, culturale și economice cu care s-a confruntat proiectul minier, constatând că autoritățile române și-au îndeplinit „mandatul de reglementare cât de bine au putut în aceste circumstanțe dificile”.
După ce a respins cererea Gabriel Resources’ că România ar fi încălcat cele două tratate bilaterale de investiții, tribunalul nu a procedat la examinarea argumentelor părților cu privire la cuantumul daunelor. Hotărârea Arbitrală va fi publicată pe website-ul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții de pe lângă Banca Mondială (ICSID/CIRDI), odată ce informațiile confidențiale sunt anonimizate în hotărâre.
România a fost reprezentată în arbitraj de consorțiul LALIVE și Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP). Echipa LALIVE a fost condusă de Dr. Veijo Heiskanen, Matthias Scherer, Lorraine de Germiny și Noradèle Radjai. Alți membri ai echipei au fost Christophe Guibert de Bruet, David Bonifacio, Emilie McConaughey și Baptiste Rigaudeau. Echipa LDDP a fost condusă de Prof. Crenguta Leaua și i-a inclus pe Prof. Stefan Deaconu, Andreea Simulescu, Liliana Deaconescu, Andra Soare-Filatov, Corina Tanase, Aurora Damcali, Marius Grigorescu și Raluca Popa. Echipa a mai inclus, temporar, și pe Mihaela Maravela și Andreea Piturca.
„Guvernul României s-a confruntat, de-a lungul ultimelor decenii, cu o situație deosebit de complexă în ceea ce privește proiectul Roșia Montana. A fost nevoie de atenție atât pentru dezvoltarea socio- economică a regiunii cât și pentru protecția mediului și respectarea tuturor cerințelor administrativ -procedurale impuse de lege pentru un astfel de proiect. Au fost depuse eforturi constante pentru a naviga în această complexitate și a respecta atât drepturile investitorilor cât și cele ale cetățenilor României. Suntem încântați să vedem că tribunalul arbitral ICSID a înțeles situația și argumentele prezentate de noi în apărarea României și a ajuns la o decizie care confirmă că România a și-a respectat obligațiile față de investitorul străin, astfel cum sunt prevăzute de tratatele de protecție reciprocă a investițiilor. Suntem recunoscători reprezentanților autorităților centrale și locale care ne-au sprijinit pentru a colecta informațiile relevante, celor care au depus mărturie în dosar, precum și experților legali și tehnici; cu toții ne-au creat posibilitatea de a prezenta în mod corect situația de fapt în fața tribunalului arbitral. Suntem mândri și fericiți că, după un arbitraj care a durat aproape 9 ani, am putut obține, ca rezultat al acestor imense eforturi de echipă, un rezultat prin care am evitat ca cetățenii României să suporte o povară bugetară de peste 6 miliarde de USD”, declară prof. Leaua, comentând rezultatul.
Dr. Heiskanen afirmă: „Dreptatea a prevalat. Aceasta este pentru numeroșii oficiali și funcționari publici din România, pentru sprijinul constant și munca serioase depuse de ei, și pentru locuitorii din Roșia Montana; am fost onorați să fim în serviciul lor”.
„A fost într-adevăr o onoare și o mare satisfacție să vedem cum România poate acum să își aloce fondurile publice către probleme mai sustenabile și importante decât despăgubirile de 6 miliarde USD cerute de un investitor străin”, adaugă Matthias Scherer.
LALIVE și LDDP au obținut anterior pentru România victoria în cinci alte arbitraje privind investițiile străine, inclusiv Rompetrol împotriva României și Micula et al. împotriva României, în care au fost respinse pretenții de peste 3 miliarde de euro împotriva României.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
