El este Mihăiță, băiatul căruia aproape 40.000 de români i-au dat like, iar 17.000 au distribuit postarea, emoționați de „curajul și demnitatea unui copil sărac din București”. Doar că Mihăiță nu există. Imaginea este generată de inteligența artificială, iar povestea înduioșătoare e scrisă, cel mai probabil, de ChatGPT.
Eroul postării virale în ultimele zile este Mihăiță, un copil sărac care bate timid în geamul unei mașini la un semafor din București, primește o bancnotă pe care o refuză inițial, apoi povestea se ramifică într-o serie de episoade care implică frați cuminți, note bune la școală, tragedii familiale, un tată muncitor și, bineînțeles, o comunitate care se mobilizează exemplar. Postarea a fost făcută pe pagina de Facebook „Viață de românaș”.
Jurnaliștii de la EduPedu au demontat însă pas cu pas povestea falsă. Deși imaginile generate de inteligența artificială devin tot mai credibile, dispărând erorile precum degete în plus, există încă detalii care indică o imagine falsă. În cazul de față, sigla de pe pantalonii băiatului seamănă cu cea originală, Adidas, dar literele nu pot fi citite. În mână, „Mihăiță” are ceea ce pare a fi un băț telescopic și un cap de racletă cu burete pentru parbriz, dar cel puțin bățul este diform la unul din capete.
Pe hanoracul lui, textul nu se poate citi, deși unele litere precum „B”, „N” și „A” au putut fi reproduse de modelul de inteligență artificială. La fel, semnul de pe strada unde s-ar afla „Mihăiță” nu este niciunul din semnele de circulație auto existente în România. Toate acestea sunt indicii clasice ale unei imagini generate cu AI, potrivit EduPedu.
Cine se află în spatele poveștii
Pagina care a publicat postarea se numește „Viață de Românaș” și a mai promovat și alte povești în același stil. Este un așa-numit „creator digital”, dar nu există o echipă editorială, nu are date de contact, iar transparența paginii este zero.
Pagina a fost creată în ianuarie 2024 și inițial se numea „Descoperă sănătatea”, apoi s-a numit pe rând „E F E M E R”, „Pescuit și Vânătoare” și „Inimă deschisă”, până să se numească din decembrie anul trecut „Viață de românaș”.
Jurnaliștii EduPedu spun că astfel de pagini cresc rapid în popularitate, adunând zeci de mii de urmăritori prin conținut lacrimogen, pentru a schimba ulterior direcția. Așa s-a întâmplat și în cazul fostului candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, unde pagini inițial pline de rețete culinare sau „lecții de viață”, au început ulterior să promoveze mesajele legionare sau temele de propagandă ale acestuia.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
