România continuă să înregistreze cea mai mare rată a sărăciei și excluziunii sociale din Uniunea Europeană, potrivit unui raport recent al Băncii Mondiale. Aproximativ o treime din populație se află în această situație, iar disparitățile între mediul urban și cel rural rămân semnificative.
Raportul evidențiază un decalaj de prosperitate de 1,9, ceea ce înseamnă că veniturile ar trebui să se dubleze aproape pentru a atinge standardul de 25 USD/zi, considerat un nivel minim de prosperitate. De asemenea, România înregistrează cel mai mare decalaj de gen în participarea la forța de muncă din UE.
Problemele de guvernare și constrângerile instituționale sunt considerate principalele obstacole pentru reducerea sărăciei și pentru dezvoltare. Potrivit Băncii Mondiale, aceste deficiențe împiedică accesul egal la servicii publice de calitate, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai pentru toți cetățenii.
În 2023, 13,6% din populație s-a confruntat cu dificultăți în a plăti facturile de utilități, procentul fiind de 28,3% în rândul celor care trăiesc în sărăcie. Creșterile recente ale prețurilor la energie au agravat sărăcia energetică și au afectat în mod disproporționat grupurile vulnerabile.
Banca Mondială propune șase direcții de dezvoltare pentru România, inclusiv reforme ale pensiilor, egalizarea vârstelor de pensionare între bărbați și femei și ajustări pentru a face sistemul mai echitabil. Aceste măsuri sunt menite să reducă decalajele sociale și să îmbunătățească reziliența economică.
România se confruntă cu o populație în curs de îmbătrânire, migrație și lipsă de competențe adaptate pieței muncii, ceea ce afectează creșterea economică. Aceste dificultăți sunt agravate de impactul pandemiei de COVID-19 și al războiului din Ucraina.
În ciuda unor creșteri salariale și a unei scăderi recente a inflației, ritmul reducerii sărăciei s-a încetinit în 2024. Raportul subliniază necesitatea unor politici coerente pentru reducerea decalajelor economice și sociale, precum și a unor măsuri pentru a sprijini tranziția către o economie mai incluzivă și mai rezilientă.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
