Skip to content
Economie

Banca Naţională a României majorează rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu 10 februarie

Inquam Photos / Octav Ganea

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022.

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 9 februarie 2022, a hotărât următoarele:  

majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022;

majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,5% pe an, de la 3% pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,5%, de la 1% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022;

păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară;

menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit„, anunţă BNR.

Rata anuală a inflaţiei a crescut la 8,19% în decembrie 2021, de la 7,80% în noiembrie, urcând şi mai mult deasupra limitei superioare a intervalului ţintei, în principal ca efect al continuării scumpirii produselor energetice.

Pe ansamblul anului 2021, rata anuală a inflaţiei s-a mărit, astfel, cu 6,13 puncte procentuale (de la 2,06% în decembrie 2020). O proporţie de 80% din creştere a venit însă din majorarea preţurilor la gaze naturale, energie electrică şi combustibili, iar jumătate din aportul de doar 15% adus de inflaţia de bază a aparţinut alimentelor procesate, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat avansând la 4,7% în decembrie 2021, de la 3,3% în decembrie 2020. Prin urmare, creşterea ratei anuale a inflaţiei a fost determinată aproape integral de şocurile globale pe partea ofertei, ce au antrenat o ascensiune puternică a inflaţiei pe plan mondial în 2021, inclusiv în numeroase state europene. Pe plan intern, efectele acestora au fost potenţate de liberalizarea pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici.

În trimestrul IV 2021, rata anuală a inflaţiei a înregistrat o nouă creştere (de la 6,29% în septembrie), mai modestă totuşi decât în intervalul anterior, în condiţiile plafonării şi compensării preţurilor la energie pentru populaţie, începând cu luna noiembrie. Ascensiunea a fost antrenată, şi de această dată, în principal de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorările consemnate de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice, precum şi de preţul combustibililor – preponderent pe seama categoriei non-benzină şi motorină –, cărora li s-au alăturat influenţe mai modeste venite de pe segmentul LFO şi de pe cel al preţurilor administrate.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat uşor creşterea în trimestrul IV 2021, inclusiv în raport cu previziunile, mărindu-se la 4,7% în decembrie, de la 3,6% în septembrie. Evoluţia ei continuă să reflecte efectele creşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, potenţate de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt tot mai ridicate şi de ponderea însemnată a bunurilor importate în coşul de consum.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în decembrie 2021 la 5,1% şi la 4,1%, de la 3,6%, respectiv, 2,9%, în luna septembrie 2021.

Noile date statistice reconfirmă încetinirea creşterii activităţii economice în trimestrul III 2021 la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul II, evoluţie contrară aşteptărilor, ce face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate anterior, dată fiind inclusiv revizuirea notabilă în jos a datelor statistice privind dinamica economiei în semestrul I 2021, implicând şi o depăşire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

În acelaşi timp, se reconfirmă scăderea dinamicii anuale a PIB la 7,4% în trimestrul III, de la 13,9% în trimestrul II, vizibil mai accentuată decât cea anticipată în noiembrie 2021. Ea a rămas totuşi înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum şi cu cel neobişnuit de mare adus de variaţia stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix a înregistrat un mic declin în raport cu perioada similară a anului trecut, în premieră pentru ultimele 11 trimestre. Şi contribuţia exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul precedent, chiar şi în condiţiile descreşterii ceva mai pronunţate a variaţiei anuale a exporturilor de bunuri şi servicii, comparativ cu cea evidenţiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă puternic creşterea în termeni anuali, în trimestrul III, ca efect al evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor importurilor.

Evoluţiile şi analizele recente indică o încetinire a creşterii economice şi în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *