Skip to content
Finanțe/Bănci Politică

Băncile insistă: trimit o scrisoare Senatului, prin care combat OUG 114. Cine va plăti costul taxei pe ROBOR

www.bancherul.ro

Comunitatea bancară a transmis Senatului, prima Cameră a Parlamentului care va dezbate OUG 114, prin care Guvernul a decis, printre altele, impozitarea activelor financiare ale băncilor, că, deși impactul introducerii taxei pare a fi doar asupra instituțiilor bancare, costul final va fi plătit de societate în general, prin restrângerea creditării.

Băncile avertizează totodată că noua taxă va conduce la situația în care unele bănci nu vor deține fonduri proprii pentru acoperirea integrală a cerințelor de capital, în condițiile în care nivelul de taxare este triplu față de rentabilitatea activelor înregistrată de bănci în ultimii 10 ani.

Prin urmare, băncile solicită respingerea dispozițiilor din OUG 114 privind taxarea activelor financiare, informează Profit.ro.

La finele anului trecut, Guvernul de la București a decis, prin Ordonanța de Urgență nr. 114/2018, și impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuție numită inițial de autorități ”taxă pe lăcomie”.

Senatul este prima Cameră a Parlamentului care va discuta prevederile OUG 114, iar Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România au transmis senatorilor o serie de argumente privind respingerea prevederilor din ordonanță privind taxarea băncilor.

Băncile arată că prin astfel de măsuri, în fapt, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale șocuri externe de natura crizelor internaționale.

Modul în care a fost concepută această taxă nu are fundament economic, respectiv condiționarea acesteia de ROBOR, o dobândă care este stabilită de piață. ROBOR este rezultatul cererii și ofertei de pe piața interbancară, depinzând de o serie de factori macroeconomici, inflația fiind principalul factor determinant al evoluției nivelului ROBOR. Comunitatea bancară semnalează că, deși impactul introducerii taxei pe activele financiare pare a fi doar asupra instituțiilor bancare, acestea urmând să plătească taxă din capital, costul final va fi plătit de societate în general, prin restrângerea creditării cu un puternic impact negativ asupra consumului producției și investițiilor și, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor”, este poziția comunității bancare.

Potrivit acesteia, sistemul bancar a contribuit în ultimii ani pe plan local cu fonduri de miliarde de euro, care au susținut economia românească.

Astfel, din această perspectivă, instituirea noii taxe pe active nu are susținere, având în vedere că alte state ale Uniunii Europene au impus taxarea activelor financiare doar în perioada crizei 2009 – 2010, pentru a compensa finanțarea cu bani publici a băncilor, ceea ce nu a fost cazul și nu este cazul acum în România.

Mai mult decât atât, nivelul de taxare propus în România este mult mai mare decât nivelurile observate în aceste state (nivelul maxim al taxei, respectiv 0,53%/an, fiind întâlnit în Ungaria, aceasta fiind redusă în foarte scurt timp la o cotă situată între 0,15%-0,2%), în condițiile în care vorbim de economii și sectoare mai dezvoltate.

De asemenea, statele care au aplicat astfel de taxe în anii anteriori au ajuns în final să reducă nivelul inițial stabilit tocmai din cauza efectelor negative produse.

În contextul creat de introducerea taxei pe active, acționarii băncilor, indiferent că este vorba de bănci românești sau străine, vor avea în vedere măsuri de restabilire a profitabilității.

În plus, mai arată băncile, în România, măsurile sunt propuse într-o perioadă în care există riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente, în contextul normalizării politicii monetare în economiile avansate și al înăspririi condițiilor de finanțare la nivel global.

Dorim să subliniem și faptul că, în condițiile nivelului actual de taxare (1,2%/an, ținând cont de nivelul curent al ROBOR), unele bănci nu vor deține fonduri proprii pentru acoperirea integrală a cerințelor de capital generate de introducerea taxei, astfel cum este aceasta structurată în prezent. În mod similar, trebuie menționat că acest nivel de taxare este triplu față de rentabilitatea activelor înregistrată de bănci în ultimii 10 ani, de 0,44%”, se arată în scrisoarea transmisă senatorilor.

În acest context, băncile apreciază ca fiind oportună realizarea unei analize detaliate a beneficiilor aduse prin introducerea taxei asupra activelor financiare bancare, prin raportare la efectele negative pe care se apreciază că introducerea acesteia le va produce.

Băncile aduc drept argument și estimarea preliminară a Băncii Naționale a României pe proiectul inițial al ordonanței.

Puteți citi mai multe AICI.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *