Skip to content
Politică

Băncile și șocul burselor. Piperea nu exclude explozia CHF și o criză mai gravă decât în 2008 EXCLUSIV

avocatura.com

Avocatul Gheorghe Piperea a acordat vineri o declarație pentru PSnews.ro, în care a scos la iveală implicații deloc liniștitoare ale dublului declin suferit în această săptămână de către bursele din lume.

Concret: l-am întrebat pe profesorul universitar din București cum pot băncile să profite de pe urma neliniștii apărute pe piețe. La rândul lui, juristul a afirmat că favorizate ar putea fi doar băncile mari și a dat de înțeles că instituțiile de credit din România ar putea ieși din discuție.

„Nu știu dacă pot profita, pentru că toate operațiunile de pe bursă sunt decontate prin bănci, sau activele deținute de jucătorii mari (instituționali) de la burse sunt păstrate în custodie de bănci. Cel mult, probabil că pot să profite băncile, dar alea mari – cu sustenabilitate – de o eventuală fugă de burse a celor care își extrag cashul.

Am văzut că foarte mulți analiști și consultanți de tranzacții de pe bursele de valori recomandă să se țină foarte mult cashul – și bineînțeles că el se ține în bănci. Ăsta este singurul lucru de care pot profita băncile, dar nu știu cât profită ele în România, având în vedere că aici depozitele bancare sunt extrem de mari – mult prea mari pentru cât are nevoie sistemul nostru bancar. Sunt 60 de miliarde de euro – motiv pentru care ele își și permit niște dobânzi absolut penibile, de 0,5-0,8% (la depozite – n.r.), asta în condițiile în care chiar Banca Națională a modificat dobânda-cheie la 2,25%. Deci nu știu dacă ar putea să fie neapărat o oportunitate de care să profite”, a afirmat Piperea.

Pe de altă parte, avocatul a atras atenția că neliniștile de pe burse ar putea determina populația să își schimbe banii în „monede de refugiu”, precum francul elvețian (CHF) și chiar euro.

„Cert este însă că sunt consecințe în plan economic și pot duce la niște explozii ale monedelor de refugiu, pentru că, atunci când este prea mult cash în piață, bineînțeles că intervine devalorizarea (inflația) ș bineînțeles că cei care au mult cash trebuie să și-l pună în siguranță într-o monedă de refugiu. Și mă tem să nu apară iarăși niște explozii ale francului elvețian sau chiar ale euro, pentru că fluctuațiile astea masive de la Bursa din New York au fost însoțite de o scădere neașteptat de mare a parității dolarului față de euro – ceea ce pentru Banca Centrală Europeană și mai ales pentru Germania (care deține euro) este extrem de periculos, fiindcă se scumpește foarte mult euro. Și culmea este că, în aceste condiții, tot efortul pe care l-au făcut de quantitative easing (relaxare cantitativă – n.r.), care nu e nimic altceva decât printarea a 1,2 trilioane de euro, ca să ce? Ca să ieftinești euro, în așa fel încât să stimulezi economia. Or, acuma este tocmai invers, pentru că euro s-a scumpit atât de mult, încât cei de la Banca Centrală Europeană nu mai știu cum să reacționeze – și mai ales Germania, care este o țară exportatoare (să nu uităm!). Deci, pe plan economic, lucrurile astea ar putea să ducă la niște consecințe foarte neplăcute”, a punctat Gheorghe Piperea.

Vorbind despre cazul României, fostul consilier onorific al premierului Mihai Tudose a avertizat asupra riscului de apariție a unei crize economice asemănătoare cu cea din 2009, arătând ce rol ar putea avea guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, în degradarea lucrurilor.

„Și mă mai tem de un lucru: seamănă destul de mult (inclusiv în comportamentul lui Isărescu) ce se întâmplă acum cu ceea ce s-a întâmplat undeva pe la începutul lui 2009, când, timp de vreo trei luni de zile încontinuu, băncile nu s-au mai împrumutat între ele, pentru că, în timp ce bătea la ușă criza (aia pe care o nega domnul Isărescu în 2008, la unison cu Băsescu, Tăriceanu și așa mai departe), domnul Isărescu, în loc să ia măsuri anticiclice (cum ar fi spre exemplu reducerea dobânzilor), s-a apucat să ia măsuri prociclice, ducând ca la un moment dat dobânda overnight (cea de la împrumuturile de pe o zi pe alta – n.r.) de pe piața interbancară să ajungă la nu mai puțin de 1.000%. În 3 luni de zile, nu s-a mai întâmplat nimic pe piață – ceea ce a însemnat că, dacă băncile nu mai aveau lichidități (pentru că nu mai aveau încredere între ele, să se crediteze reciproc), n-au mai existat nici lichidități pe piață. Și nemaiexistând lichidități pe piață, s-a întâmplat un fenomen inadmibisil: aproape toate afacerile – mai ales cele imobiliare, care erau finanțate cu mii de credite – s-au blocat (cam 80% dintre ele), pentru că băncile au spus: «Nu mai avem bani, deci blocăm liniile de credit». Fără nicio motivație. De aici a apărut penuria de case, de materiale în construcții, după care penuria în comerț, după care reducerile de la austeritatea lui Băsescu șamd.

Mă tem să nu se reia acel ciclu nefericit pe care l-a declanșat nimeni altcineva decât domnul Isărescu. Or, domnul Isărescu ce face acuma? La distanță de aproape o lună între ședințele Consiliului de Administrație, majorează dobânda-cheie de la 1,75% la 2,25%, dar uită să ia în calcul și o majorare a dobânzii la depozite – ceea ce înseamnă că oamenii s-ar putea la un moment dat să decidă să consume acum, cât mai pot (să-și facă stocuri – adică să desființeze niște depozite), s-ar putea să prefere își țină banii în altceva decât în depozite bancare (spre exemplu: în saltele) și așa mai departe”, a detaliat avocatul Gheorghe Piperea.

În ultima parte a discuției, fostul judecător și-a exprimat temerea ca nu cumva criza economică mondială care se întrezărește să fie una controlată. În același context, Piperea a subliniat creșterea gradului de îndatorare a țărilor lumii din ultimul deceniu, precum și concentrarea puterii financiare de pe bursa din New York în mâinile a trei fonduri-gigant.

„Nu este o chestiune ciclică, care să se întâmple o dată la 7-8 ani de zile (ca în Biblie: cu cele șapte vaci sănătoase și cele șapte vaci slăbănoage). Este o chestiune structurală. Am auzit niște explicații ale unora, care m-au făcut să râd: cică de fapt se justifică această cădere de la bursa din New York, pentru că s-au făcut niște operațiuni de front-running (simplist spus: folosirea unor informații privilegiate pentru tranzacții pe bursă – n.r.) cu algoritmii / calculatoarele / roboții. Adică a naibii inteligență artificială ne-a făcut belele nouă, oamenilor, ca și cum roboții ăștia n-ar funcționa pe bază de butoane acționate de cineva anume (adică de un om, nu de o inteligență artificială).

Nu e vorba despre crize de acest gen determinate de niște erori (glitchuri) ale sistemului; e vorba despre o chestiune structurală extrem de gravă, mai gravă decât în 2008, după părerea mea (sper să mă-nșel), pentru că în 2008 gradul de îndatorare a statelor nu era așa de mare. La ora actuală, gradul de îndatorare a statelor aproape s-a cvadruplat. Se pare că datoriile totale ale populației și ale statelor depășesc de nu mai puțin de 4,5 ori totalul resurselor și bogățiilor planetei. Păi, în acest context, crize de genul acesta evident că vor apărea mereu – nu se poate altfel. Iar crizele acum nu mai sunt declanșate neapărat de bănci, ca principali actori, ci de așa-numitul «sector bancar din umbră» («shadow banking»).

Sunt trei fonduri americane care dețin la bursa din New York – direct sau indirect – mai toate companiile mari: BlackRock, Vanguard și State Street, trei fonduri care dețin împreună undeva între 70 și 170 de trilioane de dolari. În momentul în care renunță un astfel de fond, în mod evident se întâmplă ce s-a întâmplat la bursă: autoritățile americane și economia globală (constituită doar pe credit, și nu pe creșterea producției și a productivității) au permis apariția acestor mutanți, care concentrează în propriile mâini niște averi și niște puteri absolut inadmisibil de mari.

Și de aici cred că vin crizele – aici trebuie să ne uităm cu foarte mare atenție: dacă nu cumva e vorba de o greșeală a ăstora sau dacă nu cumva este vorba despre o criză controlată, în așa fel încât controlul asupra economiei americane să fie și mai concentrat, pentru că mulți dintre acești indivizi se simt într-o anumită măsură amenințați de politica – destul de incoerentă, de altfel – a lui Trump, dar care într-o anumită măsură a dat ceva rezultate. În decurs de două săptămâni, Statele Unite au ajuns astăzi (vineri – n.r.) a doua oară în situația de a nu mai putea să acopere datoriile guvernamentale, întrucât nu s-a putut trece prin Congresul SUA, din cauza blocajului administrativ. Asta este știrea cea mai importantă dintre toate. Puneți laolaltă aceste trei chestii de care v-am zis și veți vedea cam către ce ne îndreptăm!” a mai declarat Gheorghe Piperea pentru PSnews.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *