Partidele clasice PSD şi PNL din România s-au erodat până au ajuns, azi, într-un punct literalmente critic, în care nu mai sunt deloc corelate cu electoratul, afirmă sociologul Barbu Mateescu pentru News.ro, într-un interviu în care oferă unele explicaţii ştiinţifice ale rezultatelor înregistrate la alegerile din noiembrie 2024 şi mai 2025. Semnele sunt peste tot şi trebuie doar văzute. E suficient să spunem că PSD a ratat de două ori consecutiv, în doar 6 luni, turul doi al alegerilor prezidenţiale şi a luat un scor minim istoric la parlamentare, iar în ambele rânduri de alegeri am avut în finala prezidenţială câte un candidat independent (în 18 mai, acesta a şi câştigat), din nou situaţie fără precedent în istoria alegerilor din România.
Motivele sunt foarte numeroase şi complexe. Barbu Mateescu afirmă că publicul care l-a votat pe Simion are acelaşi profil cu al votanţilor lui Ponta în 2014 şi al lui Năstase în 2004, dar de data aceasta e mult mai furios, mult mai mobilizat. PSD-ul i-a pierdut pe aceşti oameni în favoarea AUR deoarece n-a fost în stare să livreze pentru pătura cea mai săracă a populaţiei, exact cum s-a întâmplat în 1993-1996 cu PDSR-ul lui Iliescu. Atunci a profitat CDR, acum a profitat AUR.
În acelaşi timp, în România se petrece un fenomen absolut spectaculos, arată sociologul. Studiile arată că publicul din Muntenia – excepţie face zona Ilfov-Bucureşti – şi Moldova trece printr-o schimbare radicală. Oamenii din aceste regiuni, care tradiţional sunt cele mai sărace din România, se radicalizează şi intră într-o etapă a contestării vehemente a statu quo-ului. Toate valorile şi instituţiile tradiţionale, la putere de sute de ani în aceste regiuni, sunt acum contestate, începând cu autoritatea Bisericii Ortodoxe şi până la mentalităţi de tipul „capul plecat sabia nu-l taie“. Este un semn bun, spune Barbu Mateescu. Întotdeauna, primul pas în evoluţie este contestarea. Acest lucru se întâmplă în Muntenia şi Moldova.
Pe de altă parte, partidele din România continuă să se bălăcească într-o zonă care cu greu poate fi caracterizată drept doctrinară. PSD-ul nu e partid de stânga, după cum nici PNL nu se comportă ca un partid de dreapta. Şi AUR e în aceeaşi situaţie, fiind imposibil de inclus într-o categorie. În Muntenia şi Moldova, cele mai sărace regiuni din România, are loc o creştere foarte puternică a independenţei, a contestării statu quo-ului, a contestării instituţiilor. Primul pas într-o evoluţie este contestarea. Deci, ăsta ar fi un lucru foarte pozitiv şi optimist pe care să putem să-l extragem despre ceea ce se întâmplă
Matei Udrea: Bună ziua, domnule Barbu Mateescu, vă mulţumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu. Pentru dumneavoastră, ca sociolog, ultimele opt luni probabil că au fost extrem de interesante. Ce concluzii aţi tras despre ce s-a întâmplat în România din noiembrie 2024 până astăzi?
Barbu Mateescu: S-a ajuns la un punct critic, apropo de erodarea partidelor clasice, adică PSD şi PNL. Dar în special la PSD a fost ceva senzaţional, pentru că au ratat de două ori în două alegeri consecutive, deci de două ori în şase luni, accesul în turul doi al alegerilor prezidenţiale, a doua oară având o candidatură comună cu PNL. Deci, hai să spunem aşa, o dată, în mod absolut ieşit din comun, se mai întâmplă. Dar să se întâmple de două ori înseamnă că e deja un semnal, apropo de continuarea unei erodări despre care eu tot vorbeam în interviurile pe care mi le-ai luat în ultimii 5 ani sau 10 ani. Vorbim despre această provocare pentru partidele clasice, să le zicem aşa. De asemenea, vorbim şi despre foarte, foarte multă nemulţumire. Oamenii care, de exemplu, l-au votat pe George Simion în turul doi au acelaşi profil cu oamenii care au votat Ponta în 2014 sau Năstase în 2004! E acelaşi profil din punct de vedere ocupaţional, din punct de vedere geografic, diferenţa semnificativă fiind că, de data aceasta, Simion nu a primit voturile vârstnicilor, dar a primit voturile diasporei. Dar vorbim despre acelaşi clivaj care a existat şi acum 10 ani, şi acum 20 de ani, atunci când se încheia ultimul mandat al unui preşedinte şi, practic, urma o resetare. Deci, România trebuia să aleagă noul drum pe care să meargă. Diferenţa faţă de acum 10 ani sau 20 de ani este că oamenii care azi sunt în acest profil sunt mult mai mobilizaţi, sunt mult mai nervoşi, sunt mult mai supăraţi şi sunt mai multe motive pentru care asta se întâmplă.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
