Un barometru de opinie privind situaţia tineretului, realizat de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, cu ocazia Zilei Internaţionale a Tineretului, arată că 45% dintre tineri consideră că este o problemă cu accesul la educaţie, iar posibilitatea de a avea o locuinţă corespunzătoare este percepută ca fiind problematică de către 79% dintre tineri.
Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii a transmis, luni, că această cercetare şi-a propus să ofere o ”prezentare” actualizată şi cuprinzătoare a situaţiei tinerilor.
”Pe de o parte, s-a urmărit identificarea nevoilor, aşteptărilor şi atitudinilor tinerilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii (educaţie, ocupare, sănătate, cultură, timp liber, locuire, mobilitate, drepturile omului, participare, digitalizare, temeri etc.). Pe de altă parte, s-au căutat modalităţile de a sprijini tinerii pentru a fi bine educaţi, pregătiţi (profesional) şi responsabili (social), astfel încât să devină cetăţeni activi ai societăţii”, a transmis Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii.
Astfel, 2 din 3 tineri (71%) apreciază viaţa lor de zi cu zi ca fiind bună şi foarte bună comparative cu 2020 (80%).
De asemenea, sentimentul de mulţumire al tinerilor vulnerabili este mai scăzut, mai bine de jumătate dintre aceştia fiind mulţumiţi (62%).
Barometrul a mai indicat că aproape 1 din 2 tineri (45%) prevăd o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi doar mai puţin de 1 din 10 tineri (9%) prevăd o deteriorare a acestora.
Totodată, în privinţa eşantionului de vulnerabili, 32% sunt optimişti, în timp ce 16% sunt pesimişti.
În privinţa educaţiei, mai mult de 2 din 3 tineri sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi (79%), iar legat de muncă, mai mult de jumătate dintre tineri (58%) sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi şi doar aproximativ 1 din 10 tineri (11%) sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi.
De asemenea, în privinţa veniturilor, mai puţin de 1 din 2 tineri (44%) sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi, iar aproape 1 din 5 tineri (21%) sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi.
Totodată, legat de locuire, mai mult de două treimi (82%) se simt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi, iar în privinţa timpului liber, 2 din 3 tineri sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi (75%) şi doar 1 din 20 de tineri (5%) îşi exprimă nemulţumirea.
Studiul arată şi cum apreciază tinerii veniturile familiei în raport cu necesităţile.
Astfel, tinerii descriu o situaţie agravantă faţă de 2020: 1 din 5 tineri (20%) consideră că veniturile nu sunt suficiente (nici sau doar pentru strictul necesar), faţă de aproape 1 din 20 tineri (6%) în 2020.
În privinţa aceesului la educaţie, mai puţin de jumătate (45%) consideră că este o problemă. În 2020, mai mulţi tineri, majoritatea (54%), considerau că este o problemă.
De asemenea, mai mult de jumătate dintre tineri (58%) sunt mulţumiţi de condiţiile de întemeiere a familiei, iar aproximativ 1 din 10 tineri (11%) sunt nemulţumiţi.
În privinţa accesului la servicii medicale, mai puţin de 1 din 2 tineri (44%) sunt mulţumiţi, iar 1 din 5 tineri (21%) sunt nemulţumiţi.
Studiul mai menţionează că şansa de a avea o locuinţă corespunzătoare este percepută ca fiind deosebit de problematică pentru mai mult de 2 din 3 tineri (79%), iar accesul la un loc de muncă de calitate reprezintă pentru mai mult de 2 din 3 tineri (79%) o problemă, care poate fi chiar una serioasă.
În privinţa succesului în carieră, aproape o treime dintre tineri (31%) intenţionează să îşi întemeieze propria afacere în viitor, în timp ce aproximativ jumătate (45%) nu au această intenţie.
”Comparativ 2020, se observă un regres în ceea ce priveşte iniţiativa antreprenorială: ponderea tinerilor care intenţionează să-şi dezvolte propria afacere în viitor scade de la 52% la 31%. Tinerii vulnerabili cu iniţiative antreprenoriale sunt proporţional mai puţini decât ceilalţi tineri, doar 1 din 5 (22%) intenţionează să îşi întemeieze propria afacere”, mai menţionează barometrul.
De asemenea, aproximativ 2 din 5 tineri (41%) cred că deciziile luate de autorităţile centrale le pot influenţa viaţa. Iar când vine vorba de influenţa hotărârilor luate de autorităţi locale asupra indivizilor, 1 din 3 tineri (33%) cred că acestea au o influenţă mare sau foarte mare asupra vieţii lor.
În privinţa disponibilităţii tinerilor de a activa ca voluntari în diferite organizaţii, situaţia este relativ echilibrată: mai puţin de 1 din 2 tineri sunt dispuşi să participe (46%) şi, aproximativ la fel de mulţi, nu sunt dispuşi (41%).
Totodată, disponibilitatea tinerilor vulnerabili este mult mai scăzută, aproape 1 din 4 tineri (28%) sunt dispuşi să participe ca voluntari în diferite organizaţii, în timp ce mai mult de 1 din 2 tineri (58%) nu sunt dispuşi.
Barometrul mai menţionează că accesul pe piaţa muncii este considerat cel mai important, cu mai mult de 2 din 3 tineri (68%) care îl indică drept prioritar. Pe locurile următoare se situează locuinţele pentru tineri (53%) şi accesul la educaţie (52%) care sunt o prioritate pentru mai mult de jumătate dintre respondenţi.
Orientarea şi consiliere în carieră este considerată cea mai importantă prioritate (55%), urmată de cursuri de calificare, perfecţionare sau specializare (50%), cursuri pentru formarea competenţelor fundamentale (45%), sprijin material/financiar pentru tineri vulnerabili (40%).
”Faţă de 2020, observăm scăderea consumului zilnic de legume şi fructe crude (48% , de la 58%) şi a consumului săptămânal de alimente naturale, fără conservanţi şi aditivi (77%, de la 88%).
În schimb, creşte consumul săptămânal de sucuri carbogazoare (58%, faţă de 49%) şi fast food (33%, faţă de 22%)”, mai precizează sursa citată.
În ceea ce priveşte obiceiurile de fumat ale respondenţilor, aproximativ 4 din 10 tineri (39%) sunt fumători activi, iar 6 din 10 (61%), majoritatea, nu fumează. Pentru grupul fumătorilor activi distribuţia consumului zilnic de ţigări indică o distribuţie echilibrată a consumului: aproximativ 1 din 7 tineri fumează mai puţin de 5 ţigări pe zi, 2 din 7 tineri fumează între 5 şi 10 ţigări, 3 din 7 tineri fumează între 10 şi 20 ţigări şi 1 din 7 tineri fumează peste 20 de ţigări zilnic.
”Referitor la consumul de droguri, doar o mică proporţie a populaţiei tinerilor, 5%, admite că a consumat droguri vreodată. Majoritatea covârşitoare, 92%, neagă acest consum, în timp ce 3% nu au dat un răspuns.
Comparativ, consumul de droguri a scăzut aparent, de la 9%, în 2020, la 5% în 2024. În schimb ponderea celor care declară că nu au consumat niciodat rămane relativ constantă (91%)”, mai subliniază acest studiu.
Plecarea în străinătate constituie, în continuare, un deziderat pentru mulţi tineri din ţara noastră. Intenţia de a pleca în străinătate indică trei „destinaţii” principale: a lucra temporar (aproximativ un sfert dintre tineri, 25%), studii (aproximativ 1 din 8 tineri, 13%) sau pentru a se stabili definitiv (aproximativ 1 din 10 tineri, 10%).
Motivaţia de a pleca în străinătate variază, cel mai frecvent motiv indicat fiind atracţia condiţiilor de viaţă din alte ţări, menţionat de mai mult de o treime dintre respondenţi (38%).
Această cercetare, comandată de către Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, a fost realizată de către Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), în perioada aprilie – iunie 2024.
Cercetarea a presupus utilizarea unui mix de metodologii cantitative şi calitative. S-a realizat un studiu cantitativ, printr-un sondaj de opinie reprezentativ la nivel naţional, în rândul a 1.100 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani.
Suplimentar, au fost chestionaţi un număr de 400 de tineri vulnerabili, pentru a putea evidenţia specificitatea situaţiei acestora. Complementar, s-a efectuat un studiu calitativ, prin 8 focus grupuri, desfăşurate cu 64 tineri aparţinând generaţiilor Y, Z şi Alpha. Interviurile au căutat să evidenţieze aprofundat motivaţiile, preocupările şi perspectivele tinerilor, prin analizarea legăturilor care se stabilesc între viaţa publică (educaţional-profesională) şi viaţa privată (familială).
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
