Skip to content
Politică

Băsescu, prins cu ocaua mică. De ce nu ține autovictimizarea legată de CSM / EXCLUSIV

aghiuta.com

Redacția PSnews.ro l-a prins cu ocaua mică pe fostul președinte al României Traian Băsescu. Citiți în cele ce urmează de ce nu ține autovictimizarea acestuia legată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Săptămâna trecută, consultantul politic Anca Mireanu (redactorul-șef al PSnews.ro) a avut o polemică în direct la B1 TV cu președintele Partidului Mișcarea Populară, acuzându-l pe acesta că nu a criticat suficient de dur derapajele din justiție și din servicii secrete câtă vreme a fost șeful statului. În replică, senatorul PMP a susținut că a fost, probabil, „politicianul cu cele mai multe observații publice făcute de CSM”, din cauza pozițiilor lui critice la adresa magistraților.http://psnews.ro/basescu-prins-cu…de-csm-exclusiv1-163516/

Făcând o cercetare asupra pozițiilor CSM publicate de-a lungul vremii, am descoperit că principalele dispute dintre acest organism și Traian Băsescu au avut loc atât în primii ani de mandat prezidențial al acestuia (perioada 2006-2009), cât și în decembrie 2014 (cu câteva zile înainte de expirarea ultimului mandat de președinte al României, potrivit România Liberă) și apoi în mai 2015 (conform Hotnews) și decembrie 2016 (informează Agerpres) (deci după ce Băsescu părăsise Palatul Cotroceni).

Anterior, Băsescu fusese certat de către CSM pentru intervenția în cazul Ion Clămparu (în 2006, potrivit Ziua.ro), pentru afirmația conform căreia „judecătorii pot fi cumpărați” (în 2008, conform Ziua.ro) și pentru starea generală a justiției (criticile i-au aparținut în 2009 judecătorului Dan Lupașcu, președinte al CSM între 2005 și 2006, scrie obiectiv.info). De asemenea, Luju.ro amintește cum o dispută din 2006 dintre Traian Băsescu și CSM ajunsese chiar până la Curtea Constituțională a României, CCR dând dreptate Consiliului Superior al Magistraturii.

Trebuie să precizăm, însă, că în perioada 2006-2009 funcționa componența Consiliului Superior al Magistraturii în mare parte așa cum fusese ea votată în 2003 (pe vremea tandemului Ion Iliescu-Adrian Năstase). Așadar, dacă putem numi ceea ce a fost între 2009 și 2015 drept „CSM-ul lui Băsescu”, cel din intervalul 2003-2009 fusese „CSM-ul lui Năstase”. Și nu, nu exagerăm când spunem „CSM-ul lui Băsescu”, având în vedere că președintele României era cel care semna numirea judecătorilor. Această realitate fusese confirmată chiar de către cel care ocupa atunci funcția de șef al statului – să ne amintim, de pildă, de celebra idee de „subordonare prin numire” exprimată de către politician în mai 2014, când încă ocupa primul fotoliu al țării: „să iau şeful poliţiei în subordinea mea, prin numire”, potrivit RomâniaTV.net. (Sigur: criticile erau țintite la adresa premierului momentului, Victor Ponta, dar declarația a avut atunci un efect de bumerang, având în vedere numirile de magistrați sus-amintite.)

Pe scurt: da, Traian Băsescu poate fi catalogat drept unii dintre politicienii cei mai urecheați de către Consiliul Superior al Magistraturii, însă CSM s-a luat de Băsescu doar în primii ani de mandat și apoi în ultima lună a acestuia la Cotroceni – adică exact când Băsescu avea cea mai puțină putere. Cu alte cuvinte, lamentațiile televizate ale fostului președinte, cu „perechile de palme” pe care le-ar fi primit de la CSM sunt doar simple alintături (ca să nu spunem: „manipulări”), deoarece în vârful de putere al acestuia Consiliul nu s-a atins de el.

În concluzie: înainte ca Traian Băsescu să reediteze un moment de tipul „Dragă Stolo” (cu tot cu lacrima din colțul ochiului), poate ar fi mai bine să ne spună cu subiect și predicat ce hram a purtat CSM-ul în perioada când l-a criticat.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *