Skip to content
" "
Opinii & Analize

Bătălia pentru București

" "

Peste aproximativ 80 de zile vor avea loc alegeri locale, cea mai importantă bătălie electorală fiind, în mod tradițional, cea pentru primăria municipiului București. Este o confruntare politică foarte importantă nu atât din cauza eventualelor consecințe ale rezultatului de la București asupra alegerilor parlamentare. Personal, sunt de părere că uneori se exagerează pe acest subiect. Sigur, deznodământul alegerilor de la București are implicații și asupra altor scrutine așa cum este cel parlamentar, dar realitățile sociale și politice ale României suntmult prea complexe, iar fetișizarea acestei influențe a capitaleiforțează uneori concluzii simpliste și ne limitează adeseacapacitatea de analiză și anticipație. Importanța alegerilor de la București este dată în primul rând de consecințele majore asupra calității vieții unei comunități de două milioane de cetățeni în care se gestionează bugete locale masive.

Revenind însă la confruntarea politică și electorală pentru București, cred că este important să descriem din capul locului reperele câmpului de bătălie. Electoratul bucureștean este împărțit în două mari bazine, fiecare cu cu elementele sale specifice și nuanțele proprii. Istoricul electoral recent și toate sondajele de opinie realizate de INSCOP Research arată că bazinul votanților de centru-dreapta este de aproximativ 55%, cu posibilitatea de a ajunge spre 60%, iar bazinul votanților de centru-stânga este de aproximativ 40% cu posibilitatea de a ajunge spre 45%. Mă refer la votanți de alegeri locale, adică cei care au domiciliul permanent sau flotant în muncipiul București. Față de acest raport pot exista mici variații în funcție de mobilizarea diverselor categorii socio-electorale. Uneori se mobilizează mai bine vârstnicii, ceea ce se traduce într-o pondere ușor mărită pentru bazinul de centru-stânga, alteori se mobilizează și categoria 18-45 de ani, așa cum s-a întâmplat la alegerile europarlamentare, ceea ce se traduce într-un ușor spor al bazinului de centru-dreapta. Indiferent însă de variația mobilizării, volumul votanților centru-dreapta din București va fi întotdeauna mai mare decât volumul votanților de centru-stânga. Acest raport de forțe este extrem de important într-un sistem electoral în care primarul este ales într-un singur tur. Într-o competiție binară în care fiecare bazin este reprezentat deschis de un candidat unic sau de unul dominat, centru-dreapta va câștiga întotdeauna alegerile. Dacă apar fracturile, iar bazinele sunt reprezentate de mai mulți candidați, atunci rezultatul devine incert. Exemplul alegerilor din 2016 este pe deplin edificator. Atunci, actualul primar general, Gabriela Firea, a câștigat alegerile cu aproape 43%. Bazinul de centru-dreapta a fost reprezentat, în principal, de trei candidați, Nicușor Da, Cătălin Predoiu și Robert Turcescu care, împreună, au obținut aproximativ 48% din voturi. Așadar, chiar și în situația complicată din 2016, cu un candidat unic, dreapta ar fi câștigat primăria Capitalei.

" "

Astăzi, cu două luni și jumătate rămase până la alegerile locale programate la finalul lunii septembrie, cei doi candidați principali își reprezintă relativ omogen cele două mari bazine. Într-un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research la nivelul muncipiului București în luna iunie 2020, la întrebarea care testa scenariul unei competiții în doi – ”Dacă pentru funcția de primar general al Capitalei s-ar prezenta în alegeri doar doi candidați Gabriela Firea, susținută de PSD, Pro România și ALDE, respectiv Nicușor Dan, susținut de PNL, USR-PLUS și PMP cu care dintre ei ați vota?” 54,4% dintre cei chestionați și-au exprimat preferința pentru  Nicușor Dan, iar 45,6% pentru Gabriela Firea.  Așadar, Nicușor Dan reușește să acopere integral bazinul de centru-dreapta, iar Gabriela Firea depășește puțin volumul votanților de centru-stânga. Chiar și așa însă, într-o cursă în doi, actualul primar nu are cum să câștige alegerile,indiferent de fluctuațiile de mobilizare ale diverselor categorii de votanți. Ipoteza apariției altor candidați schimbă evident datele problemei. Apariția unui alt candidat cu profil de centru-dreapta, cu notorietate și credibilitate, ar putea duce la repetarea scenariului din 2016 când Gabriela Firea a câștigat fără probleme alegerile pe fondul divizării dreptei. Apariția concomitentă a unor candidați alternativi de centru-dreapta, respectiv de centru-stânga ar duce la fragmentarea suplimentară a ambelor bazine, ceea ce, teoretic, ar avantaja frontul de centru-dreapta dintr-un motiv pur matematic: are un număr total de votați mai mare.

În ce măsură se vor schimba datele și reperele confruntării electorale de la București, este dificil de anticipat. Bursa zvonurilor, extrem de activă zilele acestea, indică scenarii numeroase precum intrarea în cursă a lui Traian Băsescu sau a lui Victor Ponta, candidați cu notoritatea și capacitate de a atrage un număr important de voturi. Până la confirmarea sau infirmarea acestor zvonuri, singura ipoteză serioasă pe care o putem lua în calcul este aceea a datelor bazate pe realitatea obiectivă a momentului. La care mai trebuie adăugat și in strop din teoria influenței rezultatului de la București asupra alegerilor parlamentare. Iar din acest punct de vedere, cheia cea mai importantă, mai ales pentru partidele de centru-dreapta, este în ce măsură sunt dispuse aceste formațiuni să își asume costul electoral al eventualei acuzații că au pierdut Bucureștiul din cauza conflictelor dintre ele. Chestiune valabilă atât pentru PNL, care până la acest moment pare că rămâne fidel deciziei de sprijinire a lui Nicușor Dan, cât și pentru Alianța USR-PLUS, care, pe fondul unor calcule individualiste, ar putea fi acuzată ca a provocat pierderea sectoarelor în favoarea PSD. În zona de centru-stânga lucrurile sunt ceva mai simple. Ipoteza intării Pro România în cursă cu un candidat propriu este un calcul corect al partidului lui Victor Ponta legat de maximizarea șanselor electorale în perspectiva unei candidaturi de sine stătătoare la alegerile parlamentare. În fața acestei ecuații, PSD nu ar avea decât varianta unei alianțe cu Pro România și perspectiva deloc atractivă a cedării unui număr foarte mare de locuri eligibile în perspectiva alegerilor parlamentare. Dacă adăugăm și complicatele calcule ale ecuației de putere din interiorul unui PSD care încă nu și-a ales președintele în cadrul unui Congres, situația începe să devină și mai neclară. Prin urmare, până la noi decizii clare, competiția pentru primăria Capitalei este o cursă în doi în care favoritul a devenit candidatul, unic până în acest moment, al dreptei.  

Remus Ioan Ștefureac, este politolog, coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro). Anterior, a activat în diplomație. A publicat articole în jurnale din România și din străinătate, precum și sute de analize și editoriale pe teme politice și sociale.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *