Bătălia pentru Schengen pare că se apropie de final, după mai bine de 14 ani de zbatere. Iată principalele escale ale României pe acest drum sinuos.

Spațiul Schengen, una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european, a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, cu un total de 27 de țări.

Astăzi, spațiul Schengen cuprinde majoritatea statelor UE, cu excepția Irlandei, care își menține opțiunea de a rămâne în afara spațiului și desfășoară propria zonă comună de călătorie cu Regatul Unit, precum și a Ciprului care trece printr-un proces de evaluare a nivelului de pregătire pentru a adera la Schengen.

Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.

Retrospectiva principalelor momente din drumul spre aderarea la Spațiul Schengen

2007. România râvnește la Schengen din 2007, de când a intrat în UE, iar primele demersuri de aderare au fost făcute imediat, intrarea în spațiul de liberă circulație fiind un drept și o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la UE. Numai că…

Comisia a instituit Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV), ca măsură tranzitorie pentru România şi Bulgaria, după aderarea la UE, pentru problemele legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupţie şi, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. Comisia a continuat să evalueze evoluţia celor două țări pentru dezvoltarea sistemelor administrative şi judiciare, astfel încât să-şi poată îndeplini obligaţiile aferente statutului de membru al UE şi să poată asigura aplicarea corectă a legislaţiei, politicilor şi programelor europene.

Deşi aderarea la Schengen nu este legată explicit de MCV, mai multe ţări, între care Germania, Franţa, Olanda, Suedia, Finlanda şi Belgia, au cerut ca aderarea Bulgariei şi a României la Schengen să fie condiţionată de progresele înregistrate în cadrul MCV.

2010. Inițial, șase rapoarte de evaluare, încheiate în decembrie 2010, pentru termenul iniţial asumat – 27 martie 2011 – arătau că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi era în mare parte pregătită de aderare. Numai că la 21 decembrie 2010, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, considerând că nu erau reunite toate condiţiile şi că nu puteau fi ignorate carenţele constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

2011. La 2 mai 2011, Raportul privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen a primit vot favorabil în Comisia pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European, iar la 8 iunie documentul a fost adoptat la Strasbourg.

Concluziile, adoptate la 9 iunie 2011 în cadrul Reuniunii Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) de la Luxemburg, relevau că Bulgaria şi România vor rămâne în afara spaţiului Schengen pentru o perioadă nedeterminată, în pofida îndeplinirii criteriilor tehnice.

La 16 septembrie 2011, Guvernul olandez a decis să blocheze aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ministrul olandez al imigraţiei, motivând că cele două state nu vor putea păzi frontierele externe ale UE şi că la nevoie va utiliza chiar şi un drept de veto la Bruxelles privind extinderea spaţiului Schengen. Ulterior și Finlanda a aderat acestui punct de vedere.

România şi Bulgaria sperau ca la 22 septembrie să se hotărască aderarea lor, în două etape, după ce, în lunile anterioare, cele două state reuşiseră, cu ajutorul preşedinţiei poloneze a UE, să schimbe poziţia intransigentă a altor ţări ca Franţa şi Germania, care legau aderarea la Schengen de aceeaşi problemă a corupţiei.

La finalul dezbaterilor de la Bruxelles, textul de compromis propus de preşedinţia poloneză a Consiliului UE prevedea formula aderării României şi a Bulgariei la Schengen în două etape – mai întâi cu graniţele aeriene şi maritime până la finalul lunii octombrie 2011, iar în a doua fază intrarea cu frontierele terestre după 31 iulie 2012.

Parlamentul European a adoptat la 13 octombrie 2011, cu largă majoritate, o rezoluţie non-legislativă care îndemna toate statele membre să adopte decizia de a extinde spaţiul Schengen strict pe baza procedurilor şi acquis-ului Schengen şi aprecia că nu se pot impune criterii suplimentare statelor membre aflate deja în proces de aderare la spaţiul Schengen, dând prioritate populismului naţional.

Consiliul European confirmă că România a finalizat cu succes condițiile de aderare

2012. La 1 martie 2012, liderii ţărilor UE au decis să amâne până în septembrie decizia asupra unei eventuale intrări în spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, potrivit proiectului declaraţiei finale a unui summit desfăşurat la Bruxelles. Singura ţară care se opunea la acel moment era Olanda, care şi-a reafirmat poziţia, prin vocea premierului Mark Rutte, într-o întrevedere la Bruxelles cu preşedintele PE Martin Schulz.

Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate de Consiliul European abia în 13-14 decembrie 2012, dar s-a adoptat decizia ca abia în Consiliul JAI din martie 2013 să se discute din nou problema accesului României şi Bulgariei în Schengen.

2013. La reuniunea Consiliului JAI, din 8 martie 2013, România spera cel mult la stabilirea unui calendar pentru rediscutarea aderării sale la spaţiul Schengen, după ce miniştrii de interne din Germania şi Finlanda au anunţat că s-ar opune unui eventual vot privind extinderea zonei libere de circulaţie.

În decembrie 2013, înaintea unei noi reuniuni a Consiliului JAI, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului român de Interne să le transmită omologilor săi europeni că România este pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen, dar că nu mai doreşte să i se fixeze o dată pentru aderare.

La 5 decembrie 2013, ministrul german de Interne a declarat înainte de reuniunea Consiliului JAI că România şi Bulgaria au făcut progrese considerabile în privinţa reformelor monitorizate prin MCV, dar că acestea sunt insuficiente din perspectiva condiţiilor legale care să permită admiterea în spaţiul Schengen. Astfel, România şi Bulgaria au prezentat o declaraţie comună în cadrul Consiliului de la Bruxelles, unde au precizat că vor solicita reluarea discuţiei în cadrul Consiliului în momentul în care este întrunită unanimitatea…

2015. La 22 aprilie 2015, ministrul Afacerilor Externe al Luxemburgului a declarat că toate statele Uniunii Europene care au îndeplinit în proporţie de 100% cerinţele tehnice de aderare la Schengen şi au şi voinţă politică ar trebui să aibă posibilitatea de a accede în acest spaţiu.
În calitate de viitor preşedinte al Consiliului (Luxemburgul a preluat preşedinţia rotativă a UE la 1 iulie 2015), Jean Asselborn şi-a luat angajamentul de a discuta cu reprezentanţii Germaniei şi Franţei despre aderarea României şi Bulgariei, pentru care exista „un mic blocaj” ce dura de patru ani.

2017. Comisia Europeană a solicitat oficial, la 27 septembrie 2017, tuturor guvernelor statelor membre să aprobe integrarea totală a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen şi a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare a celor două state la spaţiul de liberă circulaţie pentru a spori siguranţa UE în faţa terorismului şi a provocărilor legate de migraţie.

Comisia a propus actualizarea Codului frontierelor Schengen, astfel încât normele privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne să fie adaptate la imperativele prezentului.
România și Bulgaria obțin în octombrie 2017 accesul pasiv la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), ultima urmând să fie efectiv pusă în aplicare în cursul anului 2021.

În decembrie 2017, Parlamentul European a adoptat din nou o rezoluţie prin care solicita admiterea imediată a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie.

Acces integral la Sistemul de Informații Schengen (SIS)

2018. La 1 august 2018, a fost obținut accesul integral la Sistemul de Informații Schengen (SIS) printr-o Decizie a Consiliului European în acest sens.

2019. La 10 ianuarie 2019, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a adresat în cadrul ceremoniei de lansare oficială a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, de la Ateneul Român, un apel către statele care blocau aderarea României la spaţiul Schengen, invitându-le să-şi modifice poziţia.

2021. La 2 iunie 2021, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că aderarea la spaţiul Schengen a rămas un obiectiv politic major pentru România, deşi criza sanitară a afectat serios această zonă. La finele anului, şi premierul Nicolae Ciucă a ridicat la Bruxelles problema necesităţii unei decizii cât mai rapide referitoare la aderarea României la spaţiul Schengen şi „obiectivul foarte important pentru România” al finalizării MCV.

2022. Începutul războiului din Ucraina aduce o nouă criză la nivel european. Se înființează coridoarele speciale de transport pentru Ucraina. Comisia Europeană a reiterat la 24 mai 2022 recomandarea ca trei state membre ale UE – Croaţia, Bulgaria şi România – să fie admise în Spaţiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022.

La 13 iulie 2022, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a anunţat că România va solicita la nivel european realizarea unei evaluări voluntare, în luna septembrie, privind aderarea la Spaţiul Schengen. Țara noastră a solicitat Comisiei şi statelor membre să existe un echilibru între obligaţiile pe care România şi le asumă ca gestionar al celei mai întinse frontiere a Uniunii Europene – 2.070 de kilometri de frontieră a Uniunii Europene.

În ultima jumătate a anului 2022, discuţiile despre aderarea României la Schengen s-au intensificat, iar liderii ţărilor europene au continuat să susţină demersul României.

La 2 noiembrie 2022, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, precum şi pentru modificarea şi completarea OUG nr.194/2002 privind regimul străinilor în România. Proiectul de lege asigură cadrul juridic necesar participării României la schimbul de date cu statele membre ale spaţiului Schengen, conform prevederilor cuprinse în cele trei regulamente care formează noua bază legală europeană a SIS referitoare la returnare, frontiere şi cooperare.

Pe 10 noiembrie 2022 Parlamentul European și-a dat acordul pentru cererea de aderare a Croației la spațiul Schengen până la finele lui 2022.

8 decembrie. Deși am avut sprijinul a 26 de state membre ale UE, Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”. Dezamăgire generală!

Intrarea în spațiul Schengen Aerian şi Maritim

2023. De la 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen. ​

În iulie 2023, Parlamentul European a cerut Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până la sfârșitul lui 2023. Rezoluția a subliniat faptul că ambele țări îndeplinesc criteriile necesare aderării.

Pe 30 decembrie 2023, statele UE au decis în unanimitate să aprobe eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime interne cu România și Bulgaria începând cu 31 martie 2024.

2024. Din data de 31 martie 2024, România a devenit Stat membru Schengen cu drepturi depline. Astfel, controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră) s-au eliminat, iar persoanele se pot deplasa către sau dinspre alte State Membre UE/SEE/CH (cu excepția Cipru și Irlanda) fără a fi supuse controalelor de frontieră.

Până intrăm noi ies ei? 16 septembrie. Guvernul german a anunţat introducerea temporară de controale la toate frontierele terestre, cu obiectivul de „a reduce imigraţia clandestină şi a spori securitatea internă”. Controalele au fost impuse din 16 septembrie și vor rămâne în vigoare șase luni.

Noile controale li se vor adăuga celor deja în vigoare la graniţele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia.

7 noiembrie. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunţat joi că o decizie privind intrarea României în Schengen cu frontiera terestră ar putea fi luată înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din ţara noastră şi să fie formalizată până la finalul lunii decembrie cu aplicare începând cu luna martie a anului viitor.

Reuniunea pentru Schengen ar putea avea loc înainte de ultimul tur de alegeri prezidenţiale, după cum a precizat premierul înaintea şedinţei de Guvern. El a spus că în martie anul viitor controlul la frontierele terestre va fi ridicat, iar de sărbătorile pascale românii vor călători fără controale la frontierele terestre ale UE.

„Cred că va fi COREPER şi pe urmă, pe 13 decembrie, în Consiliul JAI se ia decizia pe baza votului COREPER. Va fi în martie, exact ca la aerian… Ei o să îşi ia, pentru că sunt nişte softuri de implementat, o să îşi ia acest timp de trei luni. De sărbătorile pascale, mai mult ca sigur, românii o să vină pe Schengen”, a susţinut Marcel Ciolacu.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a venit cu o completare a declarației premierului, spunând că discuţiile şi negocierile sunt încă în curs, sunt „constructive” şi „cu o bună perspectivă”, dar că deocamdată nu există „o decizie formală luată la nivelul Consiliului JAI sau la nivelul ministerelor de Interne”.

„Discuţiile privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu miniştrii de Interne din statele membre UE, în primul rând cu colegii miniştri din Austria, Ungaria şi Bulgaria au continuat permanent pe toată durata acestui an atât în formate oficiale, cât şi în cadrul unor întâlniri informale, la Viena, Budapesta, Sofia şi Bruxelles. De asemenea, am ţinut permanent legătura cu comisarul Ylva Johansson, cu alţi oficiali europeni, dar şi cu noul comisar Magnus Brunner, împreună cu care am avut o primă discuţie la Viena încă din luna septembrie. Salut poziţia domnului comisar Magnus Brunner exprimată recent la audierile din Parlamentul European, în cadrul cărora a exprimat sprijinul pentru aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen cu frontiera terestră, cât mai rapid cu putinţă”, a spus Predoiu.