PE SCURT:
- În Germania, prețurile la benzină au crescut semnificativ peste media UE, cu aproximativ 11 cenți/litru într-o săptămână, pe fondul introducerii regulii „de la ora 12:00”, criticată pentru efecte potențial inflaționiste.
- La Roma, Giorgia Meloni încearcă să se distanțeze de Donald Trump pentru a-și consolida poziția politică după pierderea referendumului de luna trecută.
- Sondajele din Ungaria arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, chiar și în rândul alegătorilor lui Viktor Orbán, indicând o posibilă recalibrare a relațiilor cu Bruxelles-ul.
- Biserica Catolică din Polonia își pregătește structurile pentru scenarii de criză, inclusiv un posibil conflict armat.
BERLIN
Prețurile la benzină din Germania au crescut cu mult mai mult decât în alte țări ale UE, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene.
Deutsche Welle precizează că prețurile au crescut cu aproximativ 11 eurocenți pe litru între 30 martie și 6 aprilie.
În majoritatea țărilor vecine Germaniei, prețul benzinei a crescut doar cu câțiva cenți. În Polonia și Austria, prețurile au scăzut chiar după intervenția guvernului.
Perioada în cauză coincide cu introducerea unei noi legi în Germania, cunoscută sub numele de „regula de la ora 12:00”, care stipulează că benzinăriile pot majora prețurile o singură dată pe zi, la prânz.
Politica a fost inspirată de una introdusă de Austria vecină. Criticii au subliniat riscul ca aceasta să crească prețurile în loc să le scadă, argumentând că benzinăriile ar putea majora prețurile brusc la ora 12:00 pentru a compensa imposibilitatea de a le majora mai târziu.
ADAC, asociația șoferilor din Germania, a declarat că în primele zile după introducerea noii reguli s-au înregistrat creșteri medii ale prețurilor de peste 10 cenți la nivel național.
ROMA
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni s-a distanțat de președintele american Donald Trump în cadrul unui discurs ținut joi în fața Parlamentului, într-o încercare de a-și salva mandatul după înfrângerea dureroasă suferită la referendumul de luna trecută, potrivit POLITICO.
„Occidentul se sprijină pe două picioare: cel european și cel american. Dacă acestea nu se îndreaptă în aceeași direcție, există riscul paraliziei”, a avertizat Meloni, adăugând că ea continuă „să creadă în necesitatea de a depune eforturi pentru a asigura unitatea Occidentului”.
Discursul vine după ce guvernul a pierdut un referendum privind reforma justiției, pe care mulți l-au considerat un vot asupra persoanei lui Meloni. Aliații ei atribuie înfrângerea creșterii prețurilor la energie cauzate de războiul din Iran și prieteniei sale cu Trump, care este considerat din ce în ce mai toxic chiar și în rândul dreptei.
Prim-ministrul de dreapta a folosit discursul său pentru a sublinia public dezacordurile sale cu liderul american pentru prima dată de la realegerea acestuia în 2024.
„Așa cum este normal între aliați, trebuie să ne exprimăm clar chiar și atunci când nu suntem de acord”, a declarat Meloni în fața parlamentului. Aceasta a enumerat apoi o serie de episoade în care, potrivit propriilor afirmații, guvernul său a ținut piept Casei Albe, de la tarifele „pe care le-am calificat de multe ori drept o alegere greșită”, până la apărarea „onoarei soldaților noștri din Afganistan, care fuseseră considerați inutili”, și protejarea integrității teritoriale a Groenlandei alături de aliații europeni.
BUDAPESTA
După ani de critici neîncetate la adresa UE din partea prim-ministrului lor naționalist și iliberal, o majoritate covârșitoare a alegătorilor maghiari susține apartenența țării la Uniune, iar cei mai mulți – inclusiv mulți dintre susținătorii lui Viktor Orbán – doresc acum o nouă abordare față de Bruxelles, arată The Guardian.
Cu câteva zile înainte de alegerile în urma cărora Orbán, care a descris în mod constant UE ca fiind un dușman al poporului maghiar, riscă să fie înlăturat de la putere după 16 ani, un nou sondaj arată o dorință puternică de recalibrare a relațiilor țării cu blocul.
Sondajul, realizat de grupul de reflecție Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), a constatat că 77% dintre alegători susțin apartenența la UE; trei sferturi dintre respondenți „au încredere” în bloc, iar 68% doresc cel puțin un anumit grad de schimbare în angajamentul Ungariei față de UE.
Deși dorința de schimbare a fost cea mai puternică (91%) în rândul susținătorilor lui Péter Magyar, candidatul de centru-dreapta al cărui partid Tisza devansează Fidesz-ul lui Orbán cu o marjă de două cifre în sondajele recente, aproape jumătate (45%) dintre alegătorii Fidesz și-au exprimat, de asemenea, dorința unei schimbări radicale.
Majoritatea alegătorilor Fidesz au declarat, de asemenea, că susțin menținerea Ungariei în UE (65%) și că „au încredere” în blocul comunitar (64%), în timp ce o minoritate semnificativă (43%, comparativ cu 66% din populația totală) a susținut chiar aderarea Ungariei la zona euro.
VARȘOVIA
Conferința Episcopilor Polonezi a înființat un grup de lucru special pentru a elabora un plan de acțiune în cazul în care un conflict armat ar ajunge în Polonia, întrucât „majoritatea polonezilor se vor adresa mai întâi Bisericii pentru ajutor și abia apoi instituțiilor și birourilor municipale”, afirmă oficialii, potrivit Euronews.
Biserica Catolică din Polonia elaborează planuri de criză împreună cu guvernul pentru a pregăti parohiile ca centre de urgență în caz de război sau dezastre naturale, a declarat președintele Conferinței Episcopilor Polonezi.
Arhiepiscopul Tadeusz Wojda, președintele Conferinței Episcopale Poloneze, a spus că există temeri că Polonia ar putea fi afectată de război, pe fondul conflictului dintre Rusia și Ucraina și al războiului cu Iranul.
„Din fericire, nu stăm pasivi, așteptând ca evenimentele să se desfășoare”, a declarat el pentru Agenția de Presă Poloneză într-un interviu publicat luni.
Potrivit lui Wojda, guvernul a acceptat să furnizeze parohiilor generatoare de energie electrică, rezerve de apă, medicamente și produse de igienă în cazul unei crize.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
