Skip to content
Politică

Blocarea reformei Fiscului

Dispare orice umbră de îndoială: pentru guvernele PSD-ALDE și pentru ”specialiștii din umbră” ai acestora este mai simplu să apeleze la artificii contabile, să aranjeze  ”din pix” veniturile bugetare, decât să reformeze ANAF. Iar problemele curente ale instituției, ultimul exemplu fiind cel al problemelor întâmpinate la înregistrarea în Spațiul Privat Virtual și depunerea online a Declarației Unice, sunt ignorate, minimalizate, or, pur și simplu, acoperite de inițiative care captează pe moment tot interesul publicului

Proiectul convenit cu Banca Mondială în 2013, care are atașat un credit în sumă de 91 de milioane dolari, se află de ceva vreme în moarte clinică și este legat ”la aparate” doar cât Ministerul de Finanțe să mai poată plăti ceva contracte de consultanță.

O demostrează datele ultimului audit financiar obținute de cursdeguvernare.ro

Preocupare comună a guvernelor PSD-ALDE: cum să ne prefacem mai bine că reformăm ANAF

Proiectul de reformă al ANAF  a intrat în al 5-lea an de implementare, și are un stadiu de realizare de 24,6%.

În 2016, Banca Mondială a hotărât prelungirea cu 2 ani a proiectului- care avea inițial termen de finalizare luna mai 2019- după ce a constatat lipsa de voință politică în ceea ce privește reforma Fiscului.

Problema este că, din 2016 și până în prezent, situația nu s-a schimbat- o demonstrează ultimul audit financiar, finalizat la data de 31 mai 2018.

Potrivit constatărilor auditorilor, în tot anul 2017 s-au cheltuit pentru reforma ANAF doar 2,5 milioane de euro. Din defalcarea pe componente, rezultă că finanțarea a ocolit  zonele esențiale ale proiectului:

  • Niciun euro pentru componenta Dezvoltarea capacității analitice a ANAF
  • Niciun euro pentru componenta Dezvoltare organizațională- sisteme de management
  • Niciun euro pentru componenta Licențe sofware
  • Niciun euro pentru componenta  Pregătire pentru aplicarea Codului de procedură fiscală
  • Niciun euro pentru componenta Îmbunătățirea procedurilor de apel, revizuirea legislației și dezvoltarea procesului de decizie
  • Niciun euro pentru componenta Dezvoltarea auditului și a procedurilor de audit
  • Niciun euro pentru componenta Revizuirea modalităților de procesare a volumelor mari de venituri
  • Niciun euro pentru componenta Asistență operațională pentru gestionarea persoanelor cu valoare netă mare
  • Niciun euro pentru componenta Dezvoltarea funcției de executare
  • Niciun euro pentru componenta Stații de lucru, monitoare și printere multifuncționale

Proiectul de reformă al ANAF este structurat pe 4 componente. Din acest ultim audit se remarcă următoarele:

  • Cea mai avansată componentă a proiectului este cea intitulată servicii pentru contribuabili și comunicare corporativă- grad de realizare 62,99%
  • Cea mai slabă componentă a proiectului este cea intitulată Creșterea Eficienței și efectivității operațiunilor- grad de realizare 19,97%

De precizat: Ministru de Finanțe în 2017 a fost actualul șef al ANAF, Ionuț Mișa. La încxeputul mandatului său, gradul de realizare al proiectului derulat cu Banca Mondială era de 23,5%.

Raportul de audit se încheie în notă pesimistă:

”Legislația și mediul fiscal din România precum și implementarea lor în practică se schimbă frecvent și fac obiectul unor interpretări diferite de către diferitele ministere ale Guvernului.
În ultimii ani, România a suferit schimbări juridice și economice substanțiale.
Datorită situației actuale, determinată de criza financiară internă și internațională, există o incertitudine în ceea ce privește viitoarea politică legislativă a Guvernului României și impactul acestuia asupra evoluției Agenției Naționale de Administrare Fiscală.”

O precizare inedită în raportul de audit

Este pentru prima dată când într-un raport de audit al programului de reformă al ANAF experții agreați de Banca Mondială par să nu fie 100% convinși de corectitudinea datelor puse la dispoziție de către oficialii români din cadrul Unității de Management de Proiect din Ministerul de Finanțe.

În capitolul ”Responsabilitatea auditorilor pentru verificarea declarațiilor financiare”, auditorii scriu:

”Ca parte a unui audit desfășurat în conformitate cu standardele ISA (International Standards on Auditing), am judecat cu profesionalism și ne-am menținut scepticismul profesional pe toată durata verificărilor. Noi, deasemenea: Am identificat și am evaluat riscurile de denaturare materială a situațiilor financiare fie din cauza fraudei, fie din greșeală, am conceput și pus în aplicare proceduri care să răspundă acestor riscuri și am obținut dovezi suficiente și adecvate care să constituie o bază a opiniilor noastre.

Riscul de a nu detecta o eroare materială bazată pe fraudă este mai mare decât cel care este generat de o eroare din cauză că frauda implică complicitate, fals, omisiuni intenționate, denaturări sau ignorarea concluziilor controalelor interne.”

Citește mai mult: cursdeguvernare.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *