Skip to content
Economie

BNR a solicitat celor mai mari 10 bănci din România să pună reprezentanţi independenţi în board

Cotidianul.ro

Cel puţin un membru independent pentru un board de trei persoane, doi pentru unul cu cinci şi trei pentru unul cu şapte membri de conducere, scrie economica.net.

„Independenţii” vor fi aleşi din Ministerul Finanţelor, mediul academic, bancheri pensionari sau expaţi care au lucrat în domeniul financiar bancar.

" "

La unele bănci mari prezente în România există de ceva mai mult timp o astfel de practică, dar nu la toate. La unele dintre ele însă, reprezentantul independent este totuşi cumva o persoană care are legătură cu banca, motiv pentru care nu este plătită şi pentru această muncă suplimentară. Cel mult, o indemnizaţie de CA de circa 1.000 de euro net. Este cazul grupurilor bancare care au în structura lor şi altfel de societăţi, nu doar financiare, o asociaţie, de exemplu, sau o fundaţie. Un membru al unei astfel de entităţi este la ora actuală reprezentant independent în CA-ul băncii. Băncile care nu au o astfel de structură şi care îşi numesc un reprezentant independent în CA îl plătesc de regulă cu circa 3.000 – 3.500 de euro pentru şedinţele la care participă.

Ei nu au calitatea de angajat al băncii deci nu realizează altfel de venituri de la banca pe care o reprezintă în calitate de independent. Nu ştim exact ce va stabili noul Regulament 5 al BNR în această privinţă. De regulă, numărul şedinţelor de CA este direct proporţional cu mărimea băncii, numărul minim este o şedinţă trimestrială. Majporitatea băncilor au circa şase şedinţe de CA pe an, iar în cazul băncilor foarte mari sau când se întâmplă modificări de strategie, numărul acestora poate ajunge la maximum 9 pe an (pe perioada verii şi în lunile de sărbătoare nu se prea ţin CA-uri).

Băncile care vor trebui să îşi aleagă un astfel de reprezentant independent îl vor căuta de regulă în rândurile şefilor din Ministerul de Finanţe, printre profesorii universitari sau membri ai Academiei Române, printre bancherii déjà pensionaţi sau expaţii care au lucrat cândva într+o bancă şi cărora le place România. Un exemplu de astfel de expat este Hildegard Gacek, fosta şefă BERD pentru România şi care a contribuit la privatizarea BCR, iar ca independent la Libra Bank este Radu Graţian Gheţea, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al băncii.

Proiectul de modificare a Regulamentului 5 se află încă în dezbatere publică. Proiectul de regulament pentru modificarea Regulamentului 5 completează cerințele existente în domeniul administrării principalelor riscuri bancare (ex. riscul de credit, riscul de concentrare, riscul de piață, riscul de lichiditate și finanțare, riscul operațional etc.).

Cadrul de administrare a activității instituțiilor de credit; evaluarea adecvării membrilor organului de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie; procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP); procesul intern de evaluare a adecvării lichidității la riscuri (ILAAP); administrarea riscurilor semnificative; simulări de criză, sunt domeniile ale căror coordonate se modifică ca urmare a schimbării Regulamentului BNR nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit.

Modificările reprezintă şi o preluare a prevederilor cuprinse într-o serie de ghiduri emise de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) pentru respectivele domenii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *