Skip to content
Economie

BNR, despre efectele crizei de coronavirus: inegalitățile sociale se vor accentua, investițiile vor scădea

Inquam Photos / Octav Ganea

Un Raport de stabilitate al BNR, publicat luni, ce analizează impactul pandemiei asupra economiei românești, indică 17 sub-sectoare economice ce vor fi puternic afectate de pandemia COVID-19.

Potrivit BNR, pe fondul efectelor pandemiei de coronavirus, vom asista la reducerea semnificativă a remitențelor pe parcursul anului 2020 (cu circa 20%). De asemenea, va crește economisirea și vor scădea investițiile, din motiv de precauție, pe fondul incertitudinii mai mari. Și inegalitățile sociale se vor accentua, cele mai vulnerabile categorii fiind reprezentate de cei cu abilități mai scăzute și de tineri. Mai mult, în categoria firmelor cu o poziție precară de lichiditate sunt cele din industria metalurgică, industria auto, fabricarea de mobilă și transporturi aeriene.

Pandemia COVID-19 este cea mai complexă și mai severă, afectând societatea în toate aspectele sale”, se arată în raportul BNR, deoarece magnitudinea și complexitatea pandemiei COVID-19 depășesc capacitatea individuală de răspuns a țărilor.

Nivelul de incertitudine privind evoluția pandemiei este la maxim istoric, în timp ce indicatorul de aversiune la risc și cel de recesiune economică se află la valori similare celor din criza financiară din anii 2007-2008. Efectele de natura cererii de bunuri și servicii sunt determinate de măsurile de distanțare socială și, respectiv, impactul acestora asupra veniturilor și consumului, pieței muncii și așteptărilor privind veniturile viitoare, scrie b1.ro.

Inegalitățile sociale se pot accentua

Concluzia BNR vine după analiza strictă a efectelor produse de epidemia SARS-CoV-2, iar cea mai vulnerabilă categorie a forței de muncă este reprezentată de cei cu abilități mai scăzute, care desfășoară activități ce nu pot fi sistate sau tinerii. Furceri et al (2020) identifică o creștere a indicatorului Gini și o diminuarea a raportului persoanelor angajate la total populație pentru forța de muncă cu pregătire de bază comparativ cu cei cu o calificare mai ridicată. Și Banca Mondială estimează o reducere semnificativă a remitențelor pe parcursul anului 2020, care au condus la diminuarea nivelului salarial și al nivelului de angajare în cazul muncitorilor sezonieri. În cazul României, acestea reprezintă o sursă importantă din PIB (5%, respectiv 3% în anul 2019). Totodată, se pot înregistra și schimbări importante ale comportamentului consumatorilor și firmelor.

Impactul asupra economiei reale: 17 sectoare afectate

Măsurile severe de pe teritoriul țării privind reducerea circulației, diminuarea sau chiar închiderea activității în unele domenii de afaceri pot influența negativ mai multe sectoare economice, cu consecințe inclusiv asupra celor care nu au fost afectate în prima fază. Astfel, BNR a identificat 17 sub-sectoare economice ce pot fi puternic afectate de contextual actual și 17 sectoare care pot fi afectate într-o manieră moderată.

Sectoarele pentru care se anticipează un impact ridicat sunt următoarele (sub-sectoarele selectate sunt marcate în paranteze prin grupa CAEN): (i) Industria textilă (13,14,15), (ii) Industria prelucrătoare (16,22, 24,28 și 31), (iii) Industria auto (29), (iv) Transporturi aeriene (51), (v) Hoteluri și restaurante (55,56), (vi) Tranzacții imobiliare (68), (vii) Agenții turistice și tur-operatori (79) și (vii) Activități de spectacole, culturale și recreative (90,91,93).

Sectoarele cu impact moderat următoarele (sub-sectoarele selectate sunt marcate în paranteze prin grupa CAEN) sunt: (i) Industria alimentară (10,11,12), (ii) Industria prelucrătoare (20,25,27,30), (iii) Construcții (41,42,43), (iv) Comerț (45,46), (v) Curierat, depozitare și alte activități auxiliare pentru transport (52,53), și (vi) Transporturi terestre și pe apă (49,50).

Criza COVID-19, resimțită puternic de economia românească

Banca Națională a României (BNR) se așteaptă la o contracție severă a economiei româneşti în trimestrul II, în contextul opririi pe scară largă a activităţii în numeroase sectoare economice începând cu a doua parte a lunii martie.

În evaluări s-au făcut referiri la caracteristicile declinului suferit de economia românească în contextul crizei financiare globale, precum şi la închiderile bruşte de companii şi activităţi consemnate în actuala conjunctură – mai cu seamă în transporturi, turism, HoReCa, activităţi recreative, industrie şi comerţ -, dar şi la măsurile/programele de sprijinire a firmelor şi populaţiei aplicate pe plan intern, constrânse însă ca dimensiune de spaţiul fiscal existent„, estimează BNR.

În urma unei analize, s-a remarcat că o contribuţie negativă consistentă la dinamica PIB a fost adusă probabil de exportul net, în condiţiile în care deficitul balanţei comerciale şi-a reaccelerat considerabil creşterea în trimestrul I, pe fondul unei declin mai pronunţat al exporturilor, în raport cu cel evidenţiat în cazul importurilor de bunuri şi servicii.

Drept consecinţă, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, în pofida ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor primare şi secundare, context în care gradul de acoperire a acestuia cu investiţii străine directe şi transferuri de capital şi-a accentuat scăderea. Membrii Consiliului au semnalat şi incertitudinile deosebit de mari asociate evoluţiilor de pe piaţa muncii, care au cunoscut o deteriorare subită la mijlocul lunii martie, amortizată însă de apelul extins al angajatorilor la şomajul tehnic, stimulat de autorităţi prin pârghii bugetare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *