Banca Națională a României (BNR) estimează că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai mari decât cele anticipate anterior. Motivele principale sunt scumpirea combustibililor, cauzată de creșterea cotațiilor petrolului și gazelor naturale pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, și efectele expirării unor măsuri de plafonare a prețurilor și majorării TVA și accizelor.
BNR precizează că aceste creșteri se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile din trimestrul II 2026 pe segmentul energie și vor fi urmate, în trimestrul III, de o corecție descendentă abruptă a inflației.
Incertitudini majore asupra economiei
Potrivit BNR, războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală generează riscuri importante pentru perspectivele economice, afectând puterea de cumpărare a consumatorilor, activitatea firmelor și profiturile acestora.
„În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, se arată în comunicatul băncii.
De asemenea, evoluțiile monetare ale BCE și Fed, precum și deciziile băncilor centrale din regiune, rămân relevante pentru stabilitatea inflației.
Evoluția inflației în primele luni din 2026
Rata anuală a inflației a continuat să scadă ușor în ianuarie și februarie 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Această descreștere a fost influențată de scăderea prețurilor la energie, contrabalansată parțial de creșterea prețurilor la combustibili, produse din tutun și LFO.
Inflația CORE2 ajustată a înregistrat o ușoară scădere, de la 8,5% în decembrie 2025 la 8,3% în februarie 2026, influențată de reducerea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a prețurilor importurilor, precum și de slăbirea cererii de consum.
Activitatea economică și deficitul de cerere
BNR arată că activitatea economică s-a comprimat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după un recul de 0,1% în trimestrul precedent, ceea ce sugerează o adâncire a deficitului de cerere agregată.
În termeni anuali, PIB-ul a avansat doar cu 0,2% în trimestrul IV 2025, comparativ cu 1,7% în trimestrul III, din cauza scăderii stocurilor și a consumului gospodăriilor. În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să crească, iar exportul net și-a reluat evoluția pozitivă, reducând astfel deficitul balanței comerciale și a contului curent.
Perspective pentru 2026
Datele pentru trimestrul I 2026 indică o ușoară redresare a economiei, însă dinamica anuală a PIB rămâne scăzută. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor prestate populației au continuat să scadă, iar producția industrială și lucrările de construcții au intrat din nou în teritoriu negativ.
Efectivul salariaților a continuat să scadă, în timp ce rata șomajului BIM a scăzut ușor, însă sondajele indică o scădere a intențiilor de angajare și a deficitului de forță de muncă. Salariul brut nominal și costul unitar al forței de muncă din industrie au înregistrat o reducere semnificativă.
Piețele financiare și creditul privat
Principalele cotații monetare interbancare au scăzut în februarie, dar au crescut la începutul lui martie. Randamentele titlurilor de stat au urmat o traiectorie descendentă, apoi au crescut ca efect al crizei energetice globale și al războiului din Orientul Mijlociu.
Cursul leu/euro a crescut modest și s-a menținut pe un nou palier, iar dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a redresat ușor, ajungând la 6,8% în februarie 2026, cu o creștere ușoară a componentei în lei și accentuarea creditului în valută.
Deciziile BNR din 7 aprilie 2026
Consiliul de administrație al BNR a decis:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an;
- Menținerea ratei pentru facilitatea Lombard la 7,50% pe an și a ratei la facilitatea de depozit la 5,50% pe an;
- Menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor.
Aceste decizii reflectă nevoia de stabilitate monetară într-un context de incertitudine globală și presiuni inflaționiste ridicate.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
