Boala Parkinson afectează celulele din creier numite neuroni dopaminergici, situate într-o zonă a creierului cunoscută sub numele de substantia nigra. Aceasta provoacă simptome motorii precum tremor, rigiditate (înţepenire) şi lentoarea mişcărilor.
Până în momentul în care aceste simptome caracteristice bolii Parkinson încep să apară şi se poate pune un diagnostic clinic, mai mult de jumătate din celulele din substantia nigra vor fi murit deja. Prin urmare, cercetătorii caută metode ieftine, fiabile şi uşor de accesat pentru a detecta aceste schimbări din vreme, astfel încât să se poată interveni înainte ca boala să provoace daune extinse la nivelul creierului.
Ceasurile inteligente ar putea identifica boala Parkinson cu până la şapte ani înainte de apariţia simptomelor caracteristice şi de stabilirea unui diagnostic clinic, arată un nou studiu, informează news.ro.
Oamenii de ştiinţă au analizat, în cadrul noului studiu, datele colectate de ceasurile inteligente pe o perioadă de 7 zile, măsurând viteza de mişcare a participanţilor.
Aceştia au descoperit că au putut estima cu precizie, folosind inteligenţa artificială (AI), care dintre aceştia vor dezvolta ulterior boala Parkinson.
Cercetătorii spun că acest lucru ar putea fi folosit ca un nou instrument de screening pentru boala Parkinson, care ar permite detectarea afecţiunii într-un stadiu mult mai timpuriu decât permit metodele actuale.
Studiul a fost condus de oamenii de ştiinţă de la Institutul britanic de cercetare a demenţei şi de la Institutul de inovare în neuroştiinţe şi sănătate mintală (NMHII) a universităţii Cardiff.
Studiul a fost publicat luni, în revista Nature Medicine.
Cercetătorii au analizat datele colectate de la 103.712 participanţi la UK Biobank care au purtat un ceas inteligent de calitate medicală pentru o perioadă de 7 zile în perioada 2013-2016.
Dispozitivele au măsurat acceleraţia medie, adică viteza de mişcare, în mod continuu pe parcursul perioadei de o săptămână.
Ei au comparat datele de la un subgrup de participanţi care fuseseră deja diagnosticaţi cu boala Parkinson, cu un alt grup care a primit un diagnostic până la şapte ani după ce au fost colectate datele ceasului inteligent.
Aceste grupuri au fost, de asemenea, comparate cu persoane sănătoase, de aceeaşi vârstă şi sex.
Cercetătorii au arătat că, folosind inteligenţa artificială, este posibil să se identifice participanţii care vor dezvolta ulterior boala Parkinson, folosind datele ceasului inteligent.
Nu numai că aceşti participanţi au putut fi deosebiţi de martorii sănătoşi în cadrul studiului, dar cercetătorii au extins apoi acest lucru pentru a arăta că AI poate fi utilizată pentru a identifica persoanele care vor dezvolta ulterior boala Parkinson în populaţia generală.
Ei au constatat că acest lucru a fost mai precis decât orice alt factor de risc sau orice alt semn timpuriu recunoscut al bolii în a prezice dacă cineva va dezvolta boala Parkinson.
Modelul a fost, de asemenea, capabil să prezică timpul până la diagnosticare.
O limitare a studiului ar putea fi lipsa de replicare folosind o altă sursă de date, deoarece în prezent nu există alte seturi de date comparabile care să permită o analiză similară.
Cu toate acestea, a fost efectuată o evaluare extinsă pentru a atenua orice bias (prejudecăţi), spun autorii studiului.
„Datele ceasurilor inteligente sunt uşor accesibile şi cu costuri reduse. Începând cu 2020, aproximativ 30% din populaţia britanică va purta ceasuri inteligente. Prin utilizarea acestui tip de date, am putea fi potenţial capabili să identificăm persoanele aflate în stadii foarte incipiente ale bolii Parkinson în cadrul populaţiei generale”, a declarat conducătoarea studiului, dr. Cynthia Sandor, lider la Institutul britanic de cercetare a demenţei din cadrul Universităţii Cardiff.
„Am demonstrat aici că o singură săptămână de date poate prezice evenimente cu până la şapte ani în viitor”, a precizat ea.
Cu aceste rezultate, oamenii de ştiinţă ar putea dezvolta un instrument de screening valoros pentru a ajuta la detectarea timpurie a bolii Parkinson.
Acest lucru are implicaţii atât pentru cercetare, prin îmbunătăţirea recrutării în studiile clinice, cât şi în practica clinică, permiţând pacienţilor să aibă acces la tratamente într-un stadiu mai timpuriu, în viitor, atunci când astfel de tratamente vor fi disponibile.
Dr. Kathryn Peall, conferenţiar clinic senior în cadrul NMHII la Universitatea Cardiff, a declarat:
„Pentru majoritatea persoanelor cu boala Parkinson, în momentul în care încep să aibă simptome, multe dintre celulele cerebrale afectate au fost deja pierdute. Astfel că adevărata provocare este diagnosticarea timpurie a afecţiunii”, a declarat la rândul său, dr. Kathryn Peall, conferenţiar clinic senior în cadrul NMHII la Universitatea Cardiff.
Deşi concluziile nu sunt menite să înlocuiască metodele existente de diagnosticare, datele ceasurilor inteligente ar putea oferi un instrument de screening util pentru a ajuta la detectarea timpurie a bolii, spun autorii acestui studiu.
Acest lucru înseamnă că, pe măsură ce noi tratamente vor începe să apară, oamenii vor putea avea acces la ele înainte ca boala să provoace daune extinse la nivelul creierului, susţin autorii studiului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
