În primul rând, pentru că hackerul nu a fost definit din prima jumătate de oră ca rus sau pro-rus, hai să-l felicităm pentru realizarea profesională. A fost singur în fața a șase servicii secrete românești, mai toate cu atribuții pe cyber-security, având un buget cumulat, doar anul acesta, de 2,7 miliarde de euro. Doar în ora aia în care hackerul a făcut muci site-ul ANCPI, serviciile noastre au cheltuit 300.000 de euro apărându-ne. Putem, deci, să-i zicem Messi acestui băiat, care – rog să mi se confirme încă o dată în cască – nu e nici rus, nici pro-rus.
În al doilea rând, pentru că istoria ne-a arătat că atunci când progresiștii strigă „o să muriți dacă nu faceți asta” nu se întâmplă nimic, iar când progresiștii spun „nu e nimic, se rezolvă, stai liniștit”, urmează ceva foarte nasol, mi se pare că e ok să fac un acces de scenarită. Plec de la premisa – deocamdată negată de autorități – că omul nu doar că a distrus site-ul, ci a furat și baza de date.
Ce poate ieși din asta? Cel puțin 10 necazuri.
- 1. Frauda imobiliară viitoare va fi mult mai bine documentată. Datele cadastrale permit identificarea proprietarilor; adreselor exacte; caracteristicilor proprietăților; istoricului unor înscrieri. Aceste informații pot fi folosite pentru falsificarea unor documente; tentative de vânzare frauduloasă; procuri false; escrocherii în relația cu notari, bănci sau moștenitori.
- 2. Campanii de phishing aproape imposibil de deosebit de comunicările reale. Un atacator poate trimite mesaje de tip: „Există o eroare în cartea funciară”, „Trebuie să confirmați datele proprietății”, „Plata taxei cadastrale este restantă”, „Semnați electronic actualizarea extrasului”. Mesajul ar conține: numele proprietarului; adresa reală; numărul cadastral; eventual istoricul tranzacției. Acest nivel de personalizare crește foarte mult rata de succes a fraudelor.
- 3. Identificarea persoanelor cu patrimoniu ridicat. O bază ca asta permite construirea unor liste precum: persoane cu multe proprietăți; proprietari ai unor terenuri valoroase; persoane care dețin imobile în zone premium; firme cu portofolii imobiliare importante. Aceste liste pot fi folosite pentru: șantaj; atacuri informatice țintite; tentative de fraudă financiară; extorcări; atacuri asupra companiilor.
- 4. Combinarea cu alte baze de date deja scurse. Un risc imens nu vine doar din baza ANCPI, izolată, ci din folosirea ei într-o bază de date mai mare. Informațiile imobiliare pot fi corelate cu baze de date bancare; baze de date medicale; baze de date ale operatorilor telecom; baze de date comerciale; scurgeri vechi cu CNP-uri și parole. Rezultatul este construirea unui profil extrem de complet al fiecărei persoane: unde locuiește; ce proprietăți deține; ce venit estimat are; ce credite poate avea; ce rude există. Acest tip de „profilare” este mult mai valoros pentru grupările infracționale decât fiecare bază de date separat.
- 5. Dacă a fost furat și codul-sursă al e-Terra, codul permite atacatorilor: identificarea vulnerabilităților încă nereparate; dezvoltarea unor exploit-uri noi; atacarea versiunilor viitoare ale aplicației; identificarea mecanismelor de autentificare; găsirea unor puncte slabe greu de observat fără acces la cod. Acesta este un risc pe termen lung, deoarece rescrierea unei aplicații de dimensiunea e-Terra poate dura ani.
- 6. Pierderea încrederii în registrul de proprietate. Chiar dacă registrele nu au fost modificate, simpla percepție că datele pot fi accesate sau manipulate poate afecta tranzacțiile imobiliare, poate încetini activitatea notarilor și a băncilor și poate determina verificări suplimentare la fiecare transfer de proprietate. Acest efect economic poate persista mult după remedierea incidentului.
- 7. Cartografierea patrimoniului instituțiilor din sistemul de securitate. Baza ANCPI poate conține informații despre imobile aparținând sau utilizate de SRI; SIE; MApN; MAI; STS; SPP; alte instituții ale statului. Chiar dacă unele active sunt înregistrate prin structuri intermediare sau beneficiază de regimuri speciale de protecție, o bază completă poate ajuta la identificarea: terenurilor; depozitelor; bazelor logistice; centrelor de instruire; clădirilor administrative; unor infrastructuri mai puțin cunoscute.
- 8. Identificarea locuințelor unor persoane cu funcții sensibile. Dacă baza conține numele proprietarilor și adresele, ea poate facilita identificarea locuințelor unor: magistrați; procurori; polițiști; ofițeri; militari; demnitari; persoane implicate în dosare importante. Aceste informații pot fi folosite pentru: intimidare; supraveghere; recrutare; șantaj; planificarea unor atacuri țintite.
- 9. Planificarea sabotajului asupra infrastructurii critice. Prin corelarea datelor cadastrale cu imagini satelitare și alte surse publice, un actor ostil poate obține o imagine mai precisă asupra amplasării unor obiective precum: depozite logistice; noduri energetice; centre de comunicații; facilități militare; infrastructură strategică. Aceste informații pot sprijini planificarea unor operațiuni de sabotaj sau de culegere de informații. Serviciile de informații folosesc frecvent analiza bazelor de date civile. O bază ANCPI poate fi corelată cu: Registrul Comerțului; rețele sociale; baze de date comerciale; informații din presă; imagini aeriene. Rezultatul este o hartă foarte detaliată a: proprietăților; relațiilor economice; investițiilor; rețelelor de interese. Această analiză poate reduce semnificativ timpul necesar pentru culegerea de informații.
- 10. Expunerea unor amplasamente clasificate sau discret administrate. Nu toate obiectivele importante sunt marcate public ca aparținând instituțiilor de securitate. Unele sunt: achiziționate prin alte entități; administrate prin societăți comerciale; utilizate în regim discret; destinate rezervelor logistice. Dacă baza conține suficiente detalii, un atacator poate identifica tipare de proprietate și conexiuni care nu erau evidente din surse publice.
Dar, desigur, suntem bine, să stăm liniștiți. Pfoai!
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
