Știrea: Consiliul Concurenței a terminat raportul privind ancheta ROBOR începută în 2022. Concluzia: cele mai onorabile bănci din România (Transilvania, BCR, BRD, IN, Raiffeisen, CEC, UniCredit, OTP, EximBank și Intesa Sanpaolo) au avut o înțelegere ocultă, tip cartel, pentru un calcul al ratei ROBOR cât mai profitabil.
E un episod mai grav decât Caritas și FNI la un loc. ROBOR nu este o cifră abstractă. Este rata după care sute de mii de români și-au plătit ratele. Este diferența dintre „mai rezist o lună” și „nu mai pot”. Prin manipularea unui indicator tehnic pe care publicul nu îl înțelege, băncile au săvârșit o formă modernă de tâlhărie, modificând costul banilor pentru o țară întreagă. Și atunci întrebarea reală nu mai este dacă, ci cine a știut și a tăcut. În primul rând, presa.
Ani de zile, mass-media economică și generalistă a funcționat ca o anexă de PR pentru bănci. Nu informare, nu analiză critică, nu investigație reală. Numai advertoriale mascate în „analize”, experți plătiți prezentați ca independenți, știri manipulatoare, cu panică selectivă: când au crescut dobânzile, de vină a fost „e piața”, iar când au scăzut – era „meritul băncilor”. Niciodată explicații clare despre mecanismele din spate, niciodată întrebări incomode, pentru că – la fel ca în alte domenii – bugetele de publicitate ale băncilor cumpără în primul rând liniște. Și am făcut comparația cu marile escrocherii ale anilor 90-2000 pentru că, exact cum atunci televiziunile și ziarele împingeau oamenii către FNI sau Caritas, astăzi presa a împins oamenii spre credite fără o brumă de edită jurnalistică. Singura diferență este că atunci frauda era grosolană, iar azi e tehnică, sofisticată, ambalată în limbaj financiar. Presa a ales să nu vadă că băncile escrochează publicul lor, pentru că băncile, și nu publicul, au plătit facturile redacției.
Mai există un motiv pentru care episodul ROBOR mi se pare mai grav decât FNI sau Caritas. Alea au fost incidente de tranziție, când și populația și instituțiile erau vulnerabile. În 2022, însă, vorbeam deja despre bănci reglementate, un sistem matur de control, instituții europene în spate, politicieni la butoane. Și cu toate astea, mulți bani au plecat în mod incorect de la cei mulți către cei puțini, totul legitimat prin încrederea oferită de presă.
Așa că am face bine să mai demarăm o anchetă. Cât din datoriile făcute de cetățenii, firmele, administrația publică și statul român la băncile din România au fost viciate de un ROBOR stabilit aiurea? Câți bani au ajuns la bănci, prin această combinație balcanică? Un miliard de lei? Un miliard de euro? Câte din creditele executate silit sunt afectate de chestia asta? Câți oameni dorm pe străzi din cauza lăcomiei băncilor?
Să vină cineva care știe să facă calcule. Eu și cu tine putem doar să ne imaginăm cum ar reacționa America dacă s-ar afla mâine că băncile au escrocat națiunea. Cam câte anchete ar începe, cam câți avocați s-ar adresa instanței pentru daunele cerute de clienții lor și cam câte redacții și-ar cere scuze cititorilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
