Acum niște ani, când USR arăta ca o floricică superbă într-un ghiveci superb, am scris că nu m-ar mira deloc să văd cum electoratul userist se aliniază ideologic cu PSD sau cu AUR. Desigur, ideile mele au fost catalogate pe loc ca tâmpite. Noroc că a trecut timpul și mi le-a validat: anul trecut, când USR a început să guverneze cu PSD, și anul ăsta, la alegerile de duminica asta, din București. Iar acum s-a mai văzut ceva: că în USR e o aripă dură pentru care timpul trece prea încet, așa că au fondat SENS, partidul în numele căruia Ana Ciceală a împărtășit bucureștenilor binefacerile unui regim comunist.
Așa am ajuns în punctul în care PSD, USR și SENS au devenit pericole veritabile pentru societatea românească, nelăsând AUR să joace singur în terenul istericilor politici. Practic, acum pericolul nu mai vine doar dintr-o direcție politică, ci din modul în care ideile sunt ambalate și vândute publicului. Ca și AUR, atât Sens, cât și USR folosesc, în anumite momente, un tip de discurs care glorifică decizia autoritară a statului, reglementarea excesivă, penalizarea prosperității individuale și idealizarea unei „egalități” obținute prin control centralizat. Astea nu sunt politici moderne de stânga, sunt doar reîncălzirea la microunde a ideilor colectiviste care au falimentat România timp de 50 de ani.
De ce cred că pericolul este real:
1. Electoratul tânăr este vulnerabil la promisiuni utopice. Când unui tânăr i se spune că statul îi va rezolva totul – locuința, salariul, viitorul – tentația este mare. Promisiunile simpliste câștigă teren rapid, dar au același fundament ca promisiunile „comunismului luminos”: dependență de stat și pierderea libertății economice.
2. Radicalizarea discursului produce fracturi sociale. Când o aripă politică promovează ideea că succesul personal este „nedrept” și trebuie sancționat prin taxe punitive sau prin control public, se creează resentiment. Populația este împărțită artificial în „bogați vs. săraci”, „corporatiști vs. muncitori”, „proprietari vs. chiriași”. Asta nu ajută pe nimeni – este doar o versiune modernă a luptei de clasă.
3. Politicile propuse sunt adesea impracticabile. Multe dintre ideile radicale – plafonări forțate, taxe agresive pe proprietate, supracontrol asupra mediului privat – au un efect demonstrat în orice economie: fug investițiile, scad calitatea serviciilor, produc penurii, adâncesc sărăcia.
România nu poate concura cu nimeni doar transformându-se într-o economie administrată centralizat. Orice încercare de a refolosi soluții comuniste va duce inevitabil la stagnare. Așa că ar trebui să fii atent. Pericolul politic actual nu mai este că un partid este „prea de stânga” sau „ prea de dreapta”, ci faptul că aproape toate partidele vehiculează idei anti-merit, anti-proprietate și anti-libertate economică, exact pe gustul unui electorat prea dezamăgit și vulnerabil ca să vadă cum este înrobit prin propriul lui vot.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
