Așa cum ne-a băgat pe lista de țări care au autostrăzi, așa cum ne-a mărit prezența militară americană, se pare că războiul din Ucraina e pregătit să ne mai facă un serviciu: să ne scape de candidații la mișto. E un efect binevenit.
Scriu asta miercuri, la trei zile de când Biden a anunțat că dă Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune și la 48 de ore de la momentul în care Ucraina s-a folosit de aceste arme, în Belgorod. Rușii și-au schimbat doctrina nucleară în sensul folosirii acestor arme și împotriva unei țări ca Ucraina, Statele Unite și-au închis ambasada din Kiev, o droaie de țări au luat o droaie de măsuri și nimeni din anturajul meu nu mai vorbește de Elena Lasconi decât la mișto.
În caz că nu știi, ea este tipa care crede că România se poate bate cu Rusia timp de 30 de zile, că așa zice dosarul cu șină de la NATO. Și pe urmă vin americanii și gata, îi învingem pe putiniști. Parcă o aud: „Pupici cu sclipici, NATO. Fencs ă lat!”
Elena Lasconi avea ceva tracțiune în anturajul meu. Pe post de panaceu, ce-i drept, dar avea. Oameni care nu mai suportă eternele partide PSD și PNL, eternii wannabe Geoana si Diaconescu și nu pot vota cu Simion. Așa că se opriseră la salvatoarea acelui oraș mic de care n-a auzit nimeni că ar fi senzațional de bine gospodărit. Cu fiecare apariție a Elenei la tv numărul lor s-a rărit. După povestea cu ATACSM în Ucraina nu se mai vorbește despre ea. Deloc.
Nu-s expert, n-am sondaje, nu-mi pasă, eu urmăresc alegerile astea cum urmărește un naturalist o bătaie între roboți. Dar am senzația că în afară de Ciolacu, Ciucă și Simion n-o să vorbim despre niște cifre consistente. Putin și Zelenski ne-au scăpat de candidații care ne-au înnebunit toamna asta cu prostiile lor, exact cum pandemia de covid a făcut ca multe alte probleme de sănătate să dispară din discuțiile de zi cu zi.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
