Bolojan intervine în disputa momentului: Sfatul meu pentru toți cei care incită la violență ar fi să se oprească

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a acordat un interviu pentru Digi 24, luni seară, și a abordat mai multe subiecte de interes de pe agenda internă și de pe scena politică internațională. Printre teme s-a numărat și decizia Biroului Electoral Central de a împiedica intrarea lui Călin Georgescu în cursa prezidențială, context în care actualul șef al statului a făcut apel la responsabilitate din partea instituțiilor și a liderilor politici și le-a cerut cetățenilor care vor să protesteze să o facă în mod pașnic.

Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:

Cred că în orice țară care se pretinde una democratică și una stabilă violențele efective, așa cum s-au întâmplat ieri, și încurajarea la violență sunt de condamnat și cred că astfel de lucruri nu ne pot duce într-o direcție bună. Cred că orice om responsabil nu trebuie să susțină aceste lucruri. Să îi îndemnăm pe toți cetățenii, pe care îi respect, să protesteze dacă vor, dar într-o formă civilizată și normală, pentru că o pace socială nu poți să o ai în astfel de situații.

Îndemnurile la violență, indiferent cine le face, sunt un lucru total anormal, sunt de evitat, pentru că încurajarea la violență nu ne poate duce decât la degradare, la distrugere și la lucruri care nu sunt bune pentru țara noastră. Cu cât ai o funcție mai importantă, cu atâta constrângerile trebuie să fie mai mari și cu atât responsabilitatea pentru ceea ce faci este mai mare. Orice lider politic cred că trebuie să fie cu atât mai responsabil și să nu recurgă la astfel de lucruri.

Sfatul meu pentru toți cei care incită la violență ar fi să se oprească, pentru că niciodată violența n-a adus nimic bun unei societăți. Dacă vrem o țară stabilă, în care să se poată construi și reconstrui, nu aceasta este soluția.

Eu am încercat să evit în toți acești ani să fac comentarii legate de o decizie sau alta, dar ce aș putea spune cât se poate de cinstit și de corect – Biroul Electoral Central este autoritatea care este învestită prin lege să valideze sau să respingă candidaturi la funcția de Președinte al României. Din acest punct de vedere, o decizie pe care o ia BEC este în concordanță cu competențele pe care le are. În condițiile în care cei care sunt interesați, cei care sunt nemulțumiți consideră că ea nu este justificată, că este o forțare, au posibilitatea legală să facă un recurs la cea mai înaltă instituție din România din acest punct de vedere, la CCR, care într-un termen scurt urmează să se pronunțe.

Nu putem face decât să respectăm aceste decizii, pentru că asta este baza unei ordini constituționale, a unei ordini într-o societate. Altfel, dacă bunul plac sau legea forței devin prioritare, înseamnă că acea societate nu mai este sigură și nu ne putem aștepta la o evoluție normală dacă nu sunt respectate deciziile instituțiilor.

Decizia BEC este o decizie de primă instanță, cum ar veni. Va fi un recurs și înțeleg că zilele următoare CCR pentru toate candidaturile urmează să se pronunțe. Cu cât aceste decizii se iau de către instituții cu respectarea prevederilor legale, constituționale, se argumentează și se explică, cu atât lucrurile sunt mai bune în țara noastră. Cetățenii vor decide în cunoștință de cauză pe cine vor să voteze.

Întrebat dacă este sănătos pentru democrația din România să fie interzisă candidatura lui Călin Georgescu: Este sănătos pentru democrația din România să fie validate candidaturile care respectă prevederile legale. Acesta este un punct de vedere cât se poate de corect și de cinstit. Dacă nu le respectă, atunci nu au de ce să fie validate. Eu aș refuza, din respect pentru cetățeni, să mă pronunț pe o chestiune sau alta, pentru că Președintele, chiar și interimar, trebuie să vorbească pentru toți cetățenii. Respectarea legilor de către toți este o condiție de bază a oricărei societăți normale.

Odată ce CSAT a adoptat această decizie și a făcut transparente documentele, acestea au ajuns la toate instituțiile statului și, sigur, parchetele au luat deciziile pe care le-au considerat de cuviință. În cazul celorlalte instituții sunt încă în termen, am făcut o solicitare să mi se comunice dacă sunt și alte elemente care au apărut de la data respectivă și până acum. Dacă vor fi elemente suplimentare care pot fi făcute publice, nu văd de ce nu am putea face această chestiune. Anularea turului I este o chestiune care a fost tranșată, sigur că a fost o decizie pe care nu și-a dorit-o nimeni, într-o situație excepțională, dar odată luată s-a convenit reluarea integrală a procesului electoral și vedem lucrurile în derulare.

Eu am încercat în această perioadă să facă tot ceea ce a ținut de mine pentru a atrage atenția instituțiilor să își evalueze responsabilitatea pe care o aveau să vadă ce nu a funcționat acum câteva luni de zile. Fac și pe această cale un apel către toate instituțiile și către toți cetățenii să se comporte responsabil în așa fel încât să avem alegeri libere, alegeri corecte. Președintele nu este un factotum.

Înainte de a ajunge Președinte interimar în urma demisiei președintelui Iohannis, eram președintele PNL și am semnat un protocol de coaliție prin care stabileam un candidat comun al partidelor care formează majoritatea parlamentară. Această decizie de a stabili un candidat comun și de a evita certurile din coaliție cred că a fost un lucru bun, pentru că am văzut ce s-a întâmplat anii trecuți. Gândiți-vă că acum intrai din nou într-o competiție politică, gândiți-vă ce ar fi însemnat în ceea ce privește stabilitatea țării noastre, exista riscul ca această coaliție să nu mai funcționeze. România nu are nevoie de instabilitate guvernamentală.

A fost o discuție legată de mai mulți candidați și aceasta (cea a lui Crin Antonescu, n.r.) a fost candidatura acceptată de toate partidele. PNL a făcut o astfel de propunere, alături de alte două propuneri puse în discuție.

A folosi o conjunctură care te-ar putea avantaja pentru a face gesturi de piroman politic înseamnă să nu înțelegi care sunt problemele țării noastre. Una din problemele noastre foarte neplăcute este încrederea socială foarte scăzută, între oameni în general, care vine și dintr-o neîncredere în lumea politică. Am promis foarte multe lucruri, am promis că vom face, că vom drege; din păcate, de multe ori nu ne-am respectat aceste angajamente, uneori n-am livrat la timp, alteori n-am livrat deloc.

Fiind fost președinte al PNL, vă puteți da seama care este atitudinea mea (față de Crin Antonescu). Cred că indiferent de simpatiile pe care le avem, atunci când ești Președinte trebuie să ai o atitudine de respect pentru toți candidații, pentru toate forțele reprezentate în Parlament și să îi respecți pe toți românii, nu să îi împarți între cei care te susțin și cei care nu te susțin. E o chestiune de decență să ai o atitudine echidistantă într-o astfel de competiție.

Evit aprecieri și etichete. Cred că ceea ce trebuie să fac eu este să folosesc aceste două-trei luni de zile să fac ceea ce este posibil pentru țara noastră în contextul zilei. Cred că nu este fairplay să intru și eu într-o campanie pe lângă cei care sunt în campanie. Călin Georgescu s-a calificat sau s-a descalificat prin ceea ce a făcut în această perioadă, prin afirmații, prin acțiuni. Românii își formează un punct de vedere vizavi de dânsul, dar instituțiile, nu numai în cazul lui, ci și al altor candidaturi, le verifică într-adevăr dacă respectă sau nu condițiile pentru a le fi acceptată candidatură.

Această chestiune (să devină el premier după alegeri) nu s-a discutat deloc în coaliție și vă rog să vă aduceți aminte de o persoană care era propusă înaintea alegerilor parlamentare și prezidențiale de anul trecut premier, dar erau propunerile de campanie. Toate anunțurile candidaților sunt gândite în general într-o cheie electorală. Este foarte important ca țara noastră, indiferent cine este într-o guvernare sau alta, să își folosească cei mai buni oameni pe care îi are. Ideea că cineva va rezolva toate lucrurile de unul singur este falsă.

Întrebat dacă poate fi catalogat președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept „dictator”: Acest calificativ se poate referi la o persoană care se menține într-o funcție fără să respecte procedurile democratice. În cazul Ucrainei era foarte greu de presupus că poți să faci alegeri într-o perioadă de război, deci nu ar funcționa această chestiune. Eu cred că nu doar Zelenski, dar și ucrainenii au avut un comportament care merită tot respectul, pentru că nu este ușor să reziști în condiții foarte dificile unui atac și nu este ușor să îți îmbărbătezi poporul în astfel de situații. Merită tot respectul pentru ceea ce au făcut pentru țara lor. Ei, rezistând acolo, au ținut departe de noi pericolul pe care l-am putea avea în condițiile în care ambițiile de tip neoimperial ale Rusiei s-ar menține în anii următori.

În această perioadă se fac tot felul de aprecieri, e o dinamică de comunicare destul de puternică, dar tot la fel se întâmplă ca după o anumită perioadă, vedeți, sunt alte aprecieri și eu cred că ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, atât în dialogul din Biroul Oval, dar și în comunicare, era un lucru care trebuia evitat.

Întrebat dacă are Europa o soluție pentru a se descurca fără SUA: În momentul strict de față, din datele prezentate de cei care stăpânesc aspectele militare, Europa pentru a-și asigura apărarea nu se poate descurca fără SUA, pentru că acesta a fost un construct care a funcționat de 80 de ani, a funcționat foarte bine. Dacă noi am avut o dezvoltare în acești ani, acest lucru s-a datorat și celor două elemente vitale, securitatea asigurată de NATO, a întregului continent, pe baza sprijinului dat de SUA, și apartenența la UE.

Contribuția SUA în zona de apărare era mult mai mare decât a multor țări europene, noi, România, fiind într-o situație relativ bună. Ne-am crescut contribuția, a fost un acord pe care aproape toate partidele politice au acceptat-o. Această formulă, în care NATO este axa de bază a Europei pe baza parteneriatului dintre SUA și țările europene, este cea mai bună soluție și în continuare, dar cu o preluare mai mare de costuri. A doua opțiune luată în calcul a fost dacă totuși SUA decide să își reducă forțele din Europa, situație în care țările europene trebuie să își preia o parte mult mai mare nu doar din aspectele financiare ale apărării, ci și din cele militare.

Întrebat despre declarația prin care Trump a pus sub semnul întrebării răspunsul la o eventuală activare a Articolului 5: În această perioadă avem o chestiune de comunicare care face parte dintr-un stil de politică de tip american, care a fost validat, partea de comunicare are un rol important. Problema pe care o avem este că în termeni reali atât consiliile europene care vor fi organizate în perioada următoare, cât și negocierile care au loc între europeni și SUA vor face ca foarte probabil la consiliul NATO din iunie de la Haga să vedem niște decizii cât se poate de clare vizavi de modul în care această apărare a Europei va fi partajată. În mod cert, în afară de declarațiile mai tari sau mai slabe, vom vedea atunci niște chestiuni strategice care se decid. Eu cred că România a făcut bine ceea ce a făcut până acum.

Întrebat dacă vede o retragere a capacităților și a forțelor americane din România: Nu văd această chestiune. Va fi o reașezare. În ce mod se face această reașezare se va stabili în perioada următoare. Asta înseamnă că putem să avem același număr de trupe americane în Europa sau putem avea trupe mai puține. Asta înseamnă că va fi o contribuție financiară mai mare a țărilor europene, inclusiv a României. Nu pot să avansez o cifră, pentru că va fi o etapizare a acestei creșteri a cheltuieilor pentru Apărare.

Toate poziționările pe care le-am făcut în această perioadă în plan extern au fost făcute pe baza unui acord politic intern. Când ești Președintele interimar al României nu ai autoritatea unui Președinte care are în spate câteva milioane de voturi. Când te duci la un Consiliu European și angajezi România cu anumite chestiuni, dacă nu te duci cu o înțelegere cu Guvernul sau, dacă ai nevoie de un acord parlamentar, nu te bazezi pe o majoritate parlamentară, te duci, angajezi România în anumite aspecte, vii în țară, lucrurile nu se rezolvă. Nu e o problemă că te compromiți tu, ca persoană, s-au mai întâmplat aceste lucruri, ci problema este că România este pusă într-o situație de partener care nu își respectă angajamentele, care nu este luat în serios. Am avut grijă să am o consultare guvernamentală cu premierul, cu ministrul Apărării, cu ministrul de Externe sau cu alți miniștri.

Întrebat despre declarația lui Macron cu privire la o posibilă extindere a umbrelei nucleare franceze către alți aliați europeni: Această discuție a avut loc la Consiliul European, o discuție deschisă în prezența tuturor reprezentanților țărilor. Este o ipoteză în care dezangajarea SUA ar fi mai mare, pentru că atunci asumarea unui rol de către țările europene devine mult mai importantă. Și dacă s-ar face, este nevoie de ani de zile pentru ca anumite lucruri pe care azi doar SUA le poate face, aspecte care țin de supraveghere aeriană, sateliți, drone, logistică militară la distanțe mari, e nevoie de ani de zile pentru a înlocui aceste capabilități. Asta poate să însemne la un moment dat și o oportunitate de a-ți dezvolta industria de apărare.

Întrebat dacă lucrează la Cotroceni și cu un scenariu care ia în calcul un eventual atac al Rusiei asupra României: În acest moment, nu se lucrează la astfel de scenarii. NATO are scenariile militare făcute pentru orice situație de securitate care ar afecta țările respective, inclusiv pentru cele din Flancul de Est, deci există aceste planuri strategice, dar care sunt gândite de către NATO, inclusiv de către Armata Română.

Întrebat dacă era necesar să îi prezente Zelenski scuze lui Trump: Orice formulă prin care se ajunge la o primă înțelegere, care asigură Ucrainei capacitatea de a se apăra în continuare și le oferă garanții care să nu facă ca doar armistițiul să fie o pauză și să se reia ostilitățile cu și mai mare forță, cred că este un lucru bun. Aici nu ai soluții perfecte. Important este să se ajungă la o soluție care să mulțumească cât de cât părțile implicate.

Întrebat despre decizia României de a nu trimite trupe în Ucraina în cazul în care europenii vor ajunge la acest scenariu: A fost decizia pe care am anunțat-o și se bazează pe consultările parlamentare pe care le-am avut. A fost poziția majorității partidelor politice din România. România, pe cât posibil, trebuie să evite orice fel de situații sau de provocări care să ne atragă într-un conflict sau în altul.

Întrebat despre declarațiile lui Elon Musk cu privire la România: Vom avea în toată această perioadă, la fel cum am avut și anii trecuți, diferite poziționări, unii susțin un candidat, alții susțin alți candidați, depinde de familia politică. Ceea ce trebuie să facă statul român este să își facă datoria față de cetățenii țării noastre, luând decizii corecte pentru țara noastră, reprezentând România în așa fel încât să rămânem o țară sigură și care îndeplinește condiții pentru a se dezvolta. Instituțional cred că trebuie răspuns la răspunsuri de tip instituțional.

Cred că un judecător dintr-un complet poate să dea o sentință. Dacă este într-un complet de tip Biroul Electoral Central, din nou, își exprimă un vot, poți să fii de acord cu el sau nu, dar el are această competență legală. Deciziile instanțelor trebuie respectate.

Întrebat de ce s-a mutat la Cotroceni: În general Președintele lucrează ziua la Cotroceni și există niște vile de protocol în zona Herăstrău. Am optat să stau acolo (la Cotroceni) din considerente de eficiență, pentru că nu mai pierzi în fiecare dimineață 30-40 de minute în trafic, nu mai ai cheltuieli în altă vilă și nu te pomenesc cetățenii la semafor când treci cu coloana. Palatul Cotroceni este o clădire destul de mare și sunt suficiente spații acolo, dar pentru o situație de provizorat este o chestiune eficientă și nu văd o problemă.

Eu am considerat că este decent ca atunci când te duci în Europa, la orice fel de întâlnire, să te duci cu un avion de linie. Nu se întâmplă nimic, costurile deplasării delegației sunt cel puțin de 10 ori mai mici decât atunci când ai închiria un avion charter. O chestiune de respect față de cetățenii țării noastre. A încerca să rămâi cu picioarele pe pământ, să te comporți normal cred că este o chestiune foarte importantă.

Întrebat despre costurile deplasărilor lui Klaus Iohannis: Am avut foarte multe cereri de la presă pentru a face transparență vizavi de aceste cheltuieli. Cred că în câteva zile echipele de la contabilitate vor comunica public aceste lucruri. E o altă chestiune care ține de respectul față de oameni. Cred că oamenii la o instituție publică trebuie să aibă date legate de cheltuielile acelei instituții ca să se asigure că sunt făcute la un nivel decent. Periodic toate cheltuielile Președinției vor fi făcute publice, vor fi transparente.

Întrebat dacă „a furat un camion” în tinerețe: Gândiți-vă că de când am ajuns președintele PNL am avut parte de un val de mizerii, că nu pot să spun altfel, iar una din aceste mizerii era că aș fi lucrat în anii `90 în Germania ca șofer de camion, aș fi furat un camion ș.a.m.d.

În anii `90 eram student, m-am înscris la a doua facultate, la Timișoara, nu puteai să pleci de acolo, pentru că erau facultăți care se făceau la zi, deci era destul de greu să le duci. N-am lucrat niciodată în Germania, n-am nici permis de categoria C, deci nu am permis de camion, n-am avut nicio problemă cu Interpol ș.a.m.d., dar în momentul în care se aruncă acest tip de mizerii e foarte greu să te lupți cu ele, pentru că pleacă coordonat, se postează undeva pe un site, de acolo se preiau ordonat, sunt împrăștiate peste tot și uneori afli lucruri despre tine pe care nu le știai, iar oamenii care nu te cunosc, nu știu ce ai făcut, cum să vă spun eu, își fac niște impresii total greșite

Am fost în această duminică până acasă și, mergând prin oraș, a venit o doamnă la mine (…) și mi-a spus, „domnule Bolojan, sunt timișoreancă și am venit să văd dacă statuia lui Mihai Viteazul este pe soclu în Oradea”. Domne`, este pe soclu, e bine-mersi ș.a.m.d. E adevărat că a fost mutată dintr-o piață în alta, dar nu a fost dărâmată.

Ai parte de un „folclor”, de niște lucruri de genul acesta și, la un moment dat, dacă nu ai o forță din asta interioară puternică, când afli lucruri de genul acesta despre tine, îți vine la un moment dat să te lași de toate, pentru că nu te poți lupta cu toate mizeriile care se aruncă în spațiul public.

Întrebat ce va face după interimatul de la Cotroceni: Exercit această funcție în calitate de Președinte al Senatului, aceasta înseamnă că aș reveni în Senat în calitate de senator. Sunt suspendat din funcția de președinte al PNL până atunci și, teoretic, dacă colegii vor considera că este o activitate pe care o pot desfășura și în beneficiul partidului, ar trebui să continui, dar asta va fi o discuție care se va ține după alegerile prezidențiale. Pentru mine este important ca atunci când am plecat dintr-o funcție să las lucrurile într-o situație mai bună decât le-am găsit.