Skip to content
Cultura Societate

Brâncuși rămâne unul dintre cele mai semnificative forme de dialog ale culturii române

Viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi rămân unele dintre cele mai semnificative forme de dialog ale culturii române cu arta universală, a spus, marţi, ministrul Culturii Valer-Daniel Breaz, într-un mesaj transmis de Ziua Naţională „Constantin Brâncuşi”.

La 19 februarie 1876 se năştea în satul Hobiţa, din judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX.

„Pentru cultura română a fost pragul simbolic de la care a pornit un întreg flux de valori ale spiritualităţii noastre naţionale şi în jurul căruia se construieşte încă un vast patrimoniu artistic ce ne-a aşezat în universalitate”, afirmă ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale în mesaj, scrie news.ro

„Personalitate marcantă a culturii române, Constantin Brâncuşi, împreună cu operele sale definitorii pentru identitatea noastră culturală, ne însoţesc în fiecare clipă, ca păstrătoare constante ale autenticităţii şi ale profunzimii conştiinţei noastre naţionale. Întreaga sa operă şi evoluţia imaginarului creator sunt organic legate de miezul fierbinte al credinţei noastre creştine şi de mărcile filozofiei de viaţă ale ţăranului român care, prins în vâltoarea istoriei a reuşit să îşi păstreze suveranitatea în raport cu fluctuaţiile matricilor socio-culturale”, a subliniat Valer-Daniel Breaz.

Potrivit acestuia, „Fie că vorbim despre primele întrupări ale „Sărutului”, despre ciclurile „Pasăre Măiastră“, „Muza adormită“ şi „Domnişoara Pogany“, ori despre „Aleea Scaunelor”, „Masa Tăcerii”, „Coloana Infinitului” (Coloana fără Sfârşit), „Poarta Sărutului”, „Cuminţenia Pământului” sau „Rugăciunea”, opera lui Brâncuşi rămâne un reper definitoriu pentru dimensiunea filozofică, etică şi estetică a artei româneşti. Deloc întâmplător, Constantin Brâncuşi a gândit Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, construit în memoria soldaţilor căzuţi în Primul Război Mondial, într-o dispunere a elementelor pe o axă ce leagă răsăritul de apus, aidoma vieţii, şi tot simbolic a conceput şi „Coloana Infinitului” ca verticalitate supremă, care uneşte, fără mediatori, pământescul de celest, omul de Dumnezeu, ca în buna tradiţie a ţăranului român care ştie că fiecare gest al său are reflex în Cer, de la naştere până la moarte”.

„Peste generaţii, capodoperele sculptorului Constantin Brâncuşi marchează aşezarea artei româneşti moderne într-o fericită şi nesincopată prelungire a spiritului rustic, a tradiţiei şi a conştiinţei de sine a românului autentic. Viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi rămân unele dintre cele mai semnificative forme de dialog ale culturii române cu arta universală. Acesta este şi motivul pentru care vom continua şi vom amplifica demersurile privitoare la recunoaşterea acestui patrimoniu în cadrul fondului mondial UNESCO, precum şi cele privitoare la întoarcerea în propria lor patrie a operelor de referinţă ale maestrului Constantin Brâncuşi”, a mai spus ministrul.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *