Skip to content
Internațional

Brexit cu probleme de ambele părți. Când UE și Regatul Unit se amenință reciproc și toată lumea pierde – ANALIZĂ

brexitcentral.com

Pe 31 ianuarie 2020, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, după care va urma o perioadă de tranziţie până la finalul anului 2020, context în care pe zi ce trece se înmulțesc semnele de întrebare legate de felul în care se va desfășura Brexitul.

Una dintre cele mai importante întrebări legate de românii care se află pe teritoriul Marii Britanii este ce se va întâmpla atunci când nu vor mai avea baza „Directivei 38 din 2004, a Parlamentului European și a Consiliului, privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora”. 

Sistem de imigrație pe bază de puncte

Ministrul britanic de Interne, Priti Patel, propune colegilor din Guvernul Boris Johnson ca după retragerea din Uniunea Europeană să implementeze un sistem de imigraţie pe bază de puncte până la sfârşitul acestui an, precizând clar că toate companiile britanice trebuie să fie pregătite pentru oprirea migraţiei necontrolate a persoanelor slab calificate.

Potrivit datelor Ministerului de Interne de la Londra, până la sfârșitul anului 2019, doar 2,7 milioane de cetăţeni UE din Marea Britanie au depus cereri pentru un statut reglementat. În acest moment, nu există date oficiale referitor la numărul cetăţenilor europeni aflaţi în Marea Britanie, dar potrivit estimărilor sunt circa 3-3,6 milioane de persoane. Așadar, aproximativ 900.000 de imigranţi din state ale Uniunii Europene aflaţi în Marea Britanie nu au depus deocamdată cereri pentru reglementarea situaţiei după retragerea ţării din UE.

Faptul că Regatul Unit doreşte să se rupă cu totul de Uniunea Europeană este întărit și de prim-ministrul Boris Johnson, care a declarat recent, într-o conferinţă pe teme economice desfășurată la Londra, că Marea Britanie încheie tratamentul preferențial față de europenii veniţi să muncească în această ţară, propunându-și să fie mai deschisă față de imigranții africani. Vorbind în faţa a numeroşi şefi de stat africani, printre care preşedintele egiptean Abdul Fattah al-Sissi şi cel kenyan Uhuru Kenyatta, şeful executivului de la Londra şi-a exprimat voinţa de a face din Regatul Unit un investitor major în Africa.

”Sistemul nostru devine mai just şi echitabil faţă de prietenii şi partenerii noştri din lumea întreagă şi va trata oamenii la fel, indiferent de unde vin. (…) Punând oamenii înaintea paşaportului lor, vom fi în măsură să atragem cele mai bune talente”, a declarat Boris Johnson.

Trebuie spus că britanicii se așteaptă ca în urma Summit-ului, la care au fost invitaţi lideri africani, să încheie acorduri comerciale între companii britanice şi africane, estimate la circa 6,5 miliarde de lire sterline (circa 7,6 miliarde de euro).

La fel de categoric atunci când vine vorba de felul în care se va desfășura ruperea britanicilor de UE este și ministrul de Finanţe britanic, Sajid Javid, care a avertizat companiile că trebuie să se împace cu ideea că nu va exista o armonizare cu normele Uniunii Europene, imediat ce Regatul Unit va părăsi blocul comunitar.

Vocea Uniunii Europene

Reprezentanții Uniunii Europene sunt și ei tranșanți față de Marea Britanie, negociatorul PE privind Brexit, Guy Verhofstadt, avertizându-i pe britanici că Parlamentul European ar putea bloca Acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană din cauza nerespectării de către Guvernul de la Londra a drepturilor cetăţenilor europeni.

Cetăţenii nu trebuie să devină victime ale Brexit„, a declarat Guy Verhofstadt.

Totodată, și preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că încheierea perioadei de tranziţie fără un acord Brexit va afecta mult mai mult Marea Britanie decât Uniunea Europeană.

Recent, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, atrage atenția că există riscul ca Uniunea Europeană să nu aibă timp suficient pentru a finaliza negocierile privind relaţiile post-Brexit. Reprezentantul Comisiei Europene spune că instituția europeană ar putea adopta propunerea pentru directivele de negociere abia după ce Marea Britanie se va fi retras din UE, iar aceste negocieri vor putea începe în luna martie, astfel că nu se pot finaliza până la expirarea perioadei de tranziţie post-Brexit, valabilă până pe 31 decembrie 2020.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *