PSD și PNL sunt în luptă directă pentru stabilirea bugetului din 2026, cu o întârziere de aproape 4 luni. Premierul Ilie Bolojan are fotoliul deja amenințat, după ce PSD a declarat că nu mai e dispus să accepte compromisuri și vrea un pachet social care să direcționeze banii direct către cetățeni, în timp ce PNL mizează pe investiții și facilități financiare pentru mediul de afaceri. Două viziuni diferite, care sunt mereu în conflict.
PSD: „Aţi luat miliarde de lei din bugetul statului şi i-aţi lăsat cadou bogaţilor”
De câteva luni, PSD amenință cu ieșirea la guvernare și a pus mai multe linii roșii, dar de fiecare dată s-a răzgândit și a votat proiectele guvernului din care face parte. PSD a pierdut forța acestor amenințări și nu mai are credibilitate atunci când încearcă să pună presiune pe premier.
„Prin prezenta, vă anunţ oficial că în cadrul şedinţei Consiliului Politic Naţional al Partidului Social Democrat, analizând toate argumentele raţionale, am decis să votăm bugetul de stat pentru anul 2026 – un buget trimis în Parlament cu o nepermisă întârziere. Vom susţine însă modificările pe care le considerăm obligatorii pentru ca bugetul să conţină şi viziunea noastră social-democrată”, a spus Sorin Grindeanu, președintele PSD, într-o scrisoare către premier.
Președintele PSD îl acuză pe premier că a luat măsuri de ajutor doar pentru mediul de afaceri și pentru cei bogați, în timp ce a tăiat bani de la pensionari, mame, veterani de război și alte categorii care au nevoie de ajutor financiar din partea statului. Dar ceea ce uită social-democratul să spună e faptul că partidul său a fost de acord cu aceste măsuri de austeritate și premierul nu le-a luat singur, așa cum insinuează declarațiile politice.
„Să spunem lucrurilor pe nume, ca să înţeleagă toţi românii, domnule prim-ministru Bolojan: Aţi tăiat la jumătate impozitul pentru multinaţionale. Aţi revocat măsura care oprea externalizarea profiturilor pentru multinaţionale. Prin aceste decizii, aţi luat miliarde de lei din bugetul statului şi i-aţi lăsat cadou bogaţilor. (…) PSD nu va gira niciodată o politică prin care bogaţii devin mai bogaţi, iar cei slabi sunt abandonaţi”, spune Grindeanu.
PSD impune amendamente obligatorii
Pentru ca bugetul să fie adoptat, PSD impune amendamente obligatorii. Proiectul propus de Guvern se concentrează pe 5 direcții importante, așa cum a spus Ilie Bolojan: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, costul ridicat al dobânzilor, reducerea cheltuielilor de personal, o economie mai sănătoasă pe termen lung.
PSD a venit cu mai multe amendamente prin care vrea ca statul să redirecționeze o parte din bani direct către cetățeni. Social-democrații vor eliminarea CASS pentru unele categorii de cetățeni, precum: mame, veterani de război, persoane invalide, personal monahal. PSD mai vrea să acorde și ajutoare one/off și pentru pensionarii (inclusiv militari) cu pensii mai mici de 3.000 de lei; alte ajutoare financiare pentru familiile care au în întreținere copii cu dizabilități.
Partidul condus de Sorin Grindeanu consideră că statul ar putea recupera 2,3 miliarde de lei pentru a finanța aceste ajutoare dacă s-ar concentra pe recuperarea unei cote din arieratele la buget pe contribuțiile de asigurări sociale și colectarea la buget a unei sume suplimentare din TVA. Ceea ce bugetul ar câștiga în urma acestor recuperări de bani, ar urma să direcționeze către diferite categorii de cetățeni.
Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, nu s-a arătat dispus să accepte orice amendament pe care PSD l-ar considera „obligatoriu”, ci rămâne atent la cheltuielile statului.
„Nu putem să acceptăm amendamente care ar putea să deraieze de la angajamentele deja deja asumate și suntem foarte atenți și la tipul de amendamente depuse astfel încât acestea să aibă o sursă certă de finanțare, o sursă serioasă de finanțare. Sursele incerte de finanțare nu înseamnă că acele amendamente pot fi adoptate astfel încât să nu ne pună în pericol”, a declarat Nazare.
Buget 2026: cine câștigă și cine pierde în anul austerității
Ministerul Dezvoltării este cel care are cea mai mare scădere a creditelor bugetar în 2026. Acesta va primi cu 21% mai puțini bani decât în 2025, ajungând la doar 22,84 de miliarde de lei, însă creditele sale de angajament vor crește cu 67,1%, la 39,23 de miliarde de lei (pentru că Guvernul mizează foarte mult pe atragerea fondurilor europene).
Creditele bugetare sunt cele care reprezintă efectiv cât își permite bugetul statului în acest moment, însă creditele de angajament generează plăți și în anii următori, fiind vorba despre programare multianuală. Cu cât cheltuielile de angajament sunt mai mari acum, cu atât mai mare va fi presiunea pe bugetele viitoare pentru că statul va trebui să plătească creditele pentru care se angajează în 2026.
Ministerul Sănătății pierde și el 12,9% din creditele bugetare, rămânând cu doar 22,78 de miliarde de lei. Ministerul Afacerilor Externe pierde 5,14% din creditele bugetare, într-o perioadă în care România are mare nevoie de diplomație și expunere pe plan internațional.
Ministerul Muncii va avea credite bugetare mai mici cu 7,5% față de 2025, rămânând cu doar 91,8 miliarde de lei. Ministerul Transporturilor pierde și el 3,7% din creditele bugetare, comparativ cu 2025.
Când e vorba de ministerele care primesc mai mulți bani față de 2025, situația oferă cifre record. Ministerul Energiei are credite bugetare majorate cu 268,6% față de 2025, ajungând la 19,71 de miliarde de lei. Trebuie precizat că Ministerul Energiei încă mai are de plătit pentru schema de compensare a facturilor la energie electrică și gaze.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are creditele bugetare mărite cu 72,3%. Ministerul Public primește un buget mai mare cu 65,3%. Ministerul Economiei se bucură de credite bugetare mărite cu 59,4%. Ministerul Finanțelor primește în plus cu 29%, față de anul precedent. Ministerul Apărării Naționale are și el creditele bugetare majorate cu 16,5%.
Serviciul Român de Informații își mărește creditele bugetare cu 13,8%, până la 5,2 miliarde de lei. Bugetul CNA crește și el cu 126%, față de 2025, până la 47,7 milioane de lei, iar creditele de angajament ale CNA vor fi mărite cu 463%, până la 118,7 milioane de lei.
PSD și PNL se ceartă, AUR profită
În măsura în care PNL se va opune amendamentelor PSD, atunci coaliția de guvernare va avea o mare problemă. Proiectul de buget, deja foarte întârziat, nu poate trece fără voturile social-democraților, dar social-democrații își pot impune amendamentele cu voturile AUR, fără USR și PNL.
În comisiile din Parlament, PSD a propus amendamentul de ajutor financiar pentru pensionarii militari cu pensii sub 3.000 de lei și a reușit să-l treacă cu voturile AUR, pentru că PNL l-a refuzat. Un alt amendament PSD propunea creșterea bugetului Ministerului Muncii cu 1,1 miliarde de lei și au reușit să-l treacă tot cu voturile opoziției. PNL și USR sunt foarte furioși după adoptarea amendamentului privind mărirea bugetului ministerului, pentru că își doreau ca bugetele să fie stabilite prin acord în coaliție.
În acest moment, PSD își urmărește propriul interes, folosindu-se de parlamentarii din opoziție pentru a marca victorii împotriva lui Ilie Bolojan. Robert Sighiartău, deputat PNL, i-a acuzat pe cei din PSD că ar avea o înțelegere cu AUR pentru a sabota bugetul propus de Bolojan.
„Înțeleg că există această înțelegere între PSD și AUR, prin care vă doriți aruncarea în aer a bugetului de stat”, a spus Sighiartău.
Atât PSD, cât și PNL iau în calcul ieșirea de la guvernare în funcție de versiunea finală a bugetului. Dacă PSD nu își trece amendamentele, atunci ar putea ori să ceară un alt premier, ori să treacă în opoziție. Iar dacă Ilie Bolojan va considera că bugetul pentru 2026 va fi foarte modificat după amendamente, ar putea renunța la funcția de premier și să treacă în opoziție cu PNL.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
