Știri din capitalele Europei, 10 septembrie

Antonio Costa
Suras foto: Facebook - Antonio Costa

PE SCURT:

  • António Costa întâmpină rezistență la Berlin în încercarea de a găsi un compromis privind viitorul buget al UE, întrucât Germania și alte state „frugale” cer reduceri, în timp ce majoritatea statelor susțin un buget mai mare.
  • În Spania, potrivit unor documente declasificate, serviciile de informații avertizaseră autoritățile marocane și locale despre valului masiv de migranți spre Ceuta, care a provocat o criză umanitară și politică.
  • La Atena, municipalitatea lansează un serviciu social care oferă gratuit evaluări auditive, reabilitare și aparate speciale persoanelor vulnerabile.
  • În Republica Moldova, ritmul reformelor proeuropene determină Comisia Europeană să-și redirecționeze resursele pentru a ține pasul cu progresele Chișinăului în procesul de aderare.

 

BERLIN | BRUXELLES

Turul capitalelor întreprins de António Costa a întâmpinat un obstacol neașteptat la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz menținându-și poziția austeră privind bugetul Uniunii Europene.

Președintele Consiliului European, António Costa, vizitează capitalele UE pentru a afla pozițiile acestora cu privire la viitorul buget pe termen lung al Uniunii, începând cu 2028, și pentru a încerca să ajungă la un compromis până la sfârșitul anului.

Președinția irlandeză a Consiliului urmează să prezinte un nou „pachet de negociere”, adică o propunere de compromis, la începutul lunii octombrie, și să transmită rezultatele negocierilor lui Costa în cadrul unui summit al liderilor care va avea loc tot în aceeași lună, precizează Financial Times.

Suma propusă va fi mai mică decât cele 2 trilioane de euro propuse de Comisie, dar departe de „sute de miliarde” de reduceri cerute de Germania, Suedia, Țările de Jos, Austria, Danemarca și Finlanda, așa-numitele „țări frugale”, care sunt contribuabili neți la buget. Germania suportă, în mod tradițional, aproximativ un sfert din cheltuielile UE.

Această poziție contravine voinței majorității țărilor din UE, inclusiv Spaniei, Italiei și beneficiarilor neți, care doresc un buget mai mare pentru a menține plățile către grupurile lor de interes, inclusiv fermierii și regiunile mai sărace.

 

MADRID

Serviciile de informații spaniole i-au avertizat pe omologii lor marocani și autoritățile de la Madrid cu privire la planurile migranților de a asalta Ceuta cu o zi înainte ca peste 70.000 de persoane să treacă granița în enclava spaniolă din Africa de Nord, potrivit unor documente făcute publice miercuri de guvern.

Într-o notă din 29 iulie adresată agențiilor de informații marocane DGST și DGED, agenția de spionaj a Spaniei, Centrul Național de Informații (CNI), a avertizat cu privire la planurile apărute pe platformele de socializare, conform cărora migranții intenționau să intre în Ceuta escaladând gardul de frontieră sau înotând în jurul acestuia, profitând de sărbătorile anuale din Maroc cu ocazia Zilei Tronului.

În aceeași zi, CNI l-a avertizat și pe reprezentantul guvernului spaniol din Ceuta cu privire la aceste planuri, conform unor mesaje WhatsApp declasificate, relatează Reuters.

„Există două grupuri diferite, cu un total de 180.000 de adepți. Doar ca să vă faceți o idee despre amploarea fenomenului”, a scris CNI referindu-se la dimensiunea grupurilor de pe rețelele sociale.

Guvernul marocan nu a răspuns imediat la o solicitare pentru comentarii. La șase săptămâni după valul de migranți în urma căruia ONG-urile estimează că au murit 140 de persoane, peste 10.000 de migranți, inclusiv minori neînsoțiți, rămân în Ceuta, trăind în tabere improvizate sau pe străzile și plajele enclavei, potrivit autorităților locale, alimentând protestele aproape zilnice ale locuitorilor nemulțumiți de modul în care guvernul spaniol gestionează criza.

 

ATENA

Primăria orașului Atena lansează un nou serviciu social destinat sprijinirii locuitorilor cu dificultăți de auz. În colaborare cu centrul de îngrijire al auzului Galiotos, municipalitatea oferă acces gratuit la controale specializate ale auzului, evaluări și servicii de reabilitare, precum și aparate auditive pentru beneficiarii care îndeplinesc criteriile sociale și financiare necesare, potrivit Tovima.

Primarul Atenei, Haris Doukas, a declarat:

„Auzul este un lucru pe care adesea îl luăm de bun, până în momentul în care începem să avem dificultăți în a-i auzi pe cei dragi și în a participa la o conversație. De aceea, accesul la reabilitarea auditivă este atât de important.

Prin primul Centru social de audiologie și aparate auditive din Grecia, facem un pas înainte către o Atenă care are grijă de cetățenii săi și care este alături de cei care au nevoie de sprijin. Nimănui dintre noi nu ar trebui să i se refuze comunicarea și legătura cu cei din jur doar pentru că nu avem acces la un aparat auditiv sau la serviciile de care avem nevoie.”

Inițiativa se bazează în întregime pe echipamente, servicii, personal specializat și aparate auditive donate de Galiotos Ear Care și face parte din #akoume, strategia mai amplă de responsabilitate socială corporativă a companiei, construită în jurul sloganului „ascultăm, oferim, schimbăm vieți”.

 

CHIȘINĂU | BRUXELLES

Comisia Europeană redirecționează resursele interne către procesul de aderare al R. Moldova, după ce ritmul reformelor de la Chișinău a depășit capacitatea departamentului de a ține pasul cu acestea, au declarat oficiali ai UE pentru Euronews.

Guvernul moldovean a pus în aplicare reformele necesare atât de repede, încât Comisia se află acum în situația de a recupera decalajul, realocând resursele existente pentru a monitoriza progresele înregistrate.

„Rezultatele impresionante ale Moldovei în ceea ce privește reformele UE dau roade. Am avut o discuție fructuoasă cu noul prim-ministru Vasile Tofan, în cadrul căreia am discutat despre următorii pași pe calea aderării Moldovei la UE”, a scris marți comisarul pentru extindere, Marta Kos, pe X.

Departamentul de extindere al Comisiei, deja suprasolicitat de progresele simultane înregistrate de mai multe țări candidate, a fost nevoit să redirecționeze resursele către cele mai performante dintre acestea.

Chișinăul a depus eforturi susținute în ceea ce privește reformele solicitate de UE de când Maia Sandu a devenit președintă în 2020, formând un guvern pro-UE cu o majoritate parlamentară confortabilă.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: