Bugetul pentru anul 2024 prevede o creștere de doar 5% pentru salariile bugetarilor. Această măsură nemulțumește mai multe categorii de angajați din instituțiile statului, care ar dori mai mulți bani pentru a face față inflației.

Profesorii vor primi 20%

Profesorii sunt o categorie favorizată în 2024 și vor primi o creștere de 20%: prima tranșă de 13% de la 1 ianuarie 2024, iar diferența de 7% o vor primi în vara anului viitor. Chiar și cu această creștere, salariul profesorului debutant va ajunge la circa 3.700 de lei net, cu mult sub nivelului salariului mediu pe economie.

Una dintre promisiunile Guvernului, în timpul grevei profesorilor din iunie 2023, a fost aceea că salariul profesorilor debutanți va ajunge la nivelul salariului mediu din România. Pentru ca măcar să se apropie de pragul de 4.500 lei net, cât este în prezent salariul mediu, ar mai fi nevoie de o altă creștere de cel puțin 20% pentru profesori.

Polițiștii au așteptat rectificarea bugetară

Polițiștii au primit o mărire de salarii în iunie 2023, însă problema lor este că acea mărire de salariu nu s-a aplicat până acum. Polițiștii ar fi trebuit să primească în medie 300 de lei la salariu, însă Guvernul nu a alocat bani pentru această creștere.

Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, anunțase în septembrie că Ministerul Afacerilor Interne urma să primească banii pentru salariile mărite ale polițiștilor abia la rectificarea bugetară. Din păcate pentru polițiști, Guvernul nu a făcut nicio rectificare bugetară, iar mărirea nu a fost oferită.

„Evident, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi la nivelul Executivului situaţia este cunoscută şi ce vă pot spune în clipa aceasta este că Ministerul Afacerilor Interne a sesizat Ministerul de Finanţe faţă de această întârziere de plată şi prima şansă de corectare probabilă a acestei întârzieri este la rectificarea bugetară de anul acesta”, declara Mihai Constantin.

La începutul lunii decembrie, sindicatele din Poliție au anunțat că vor urma proteste dacă Guvernul nu-și respectă promisiunile. Sindicatul Europol cerea: acordarea ultimei tranșe restante din Legea 153/2017 care nu a fost pusă în plată din cauza lipsei rectificării bugetare; deblocarea normei de hrană pentru a fi pusă în plată la nivelul ultimei actualizări; alocarea sumelor necesare pentru bunuri și servicii, necesare funcționării în condiții normale a instituției (reparații auto, utilități, consumabile etc.); plata compensației de chirie la nivelul salariului de funcție în plată, NU la nivelul salariului din 2009; eliminarea inechităților între funcțiile salarizate diferit pentru aceeași muncă; deblocarea decontării serviciilor turistice pentru perioada noiembrie-decembrie 2023 ș.a.

Bugetul pentru 2024 le oferă polițiștilor o creștere de doar 5%, ceea ce îi nemulțumește în condițiile în care au numeroase alte solicitări care nu au fost ascultate de Guvern.

Medicii, salarii de 3 ori mai mari decât salariul mediu

Medicii sunt o categorie mereu nemulțumită de salariu, deși salariul unui medic este și de 3 ori mai mare decât salariul mediu din România. Acest lucru nu-i oprește să ceară din nou salarii mai mari în 2024, deși în 2023 au primit mai mulți bani pentru gărzile efectuate.

În urmă cu doar 5 luni, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență care mărea sumele de bani pentru gărzile din spitale. Medicii specialiști primeau între 500 și 1.000 de lei pentru efectuarea de gărzi, iar medicii rezidenți între 250 și 500 de lei. De asemenea, se acordau indemnizații și pentru asistente medicale, moașe și alte categorii de personal care efectua ture.

Medicii vor salarii mărite cu 20% de la 1 ianuarie 2024, în condițiile în care medicii specialiști din spitalele de stat au salarii de 2 sau 3 ori mai mari decât salariul mediu, iar un medic rezident primește salariul mediu.

„O creştere cu 20% de la 1 ianuarie 2024 cred că ar fi fost o gură de aer pentru toţi lucrătorii din sistemul sanitar. Nu s-a găsit nicio soluţie de creştere salarială, rămânem pe prevederea din ordonanţa trenuleţ, 5% ca pentru toţi bugetarii”, au declarat sindicaliștii miercuri, după consultările cu Guvernul.

Creșterea economică, risipită cu salariile și pensiile

România este unul dintre statele cu cele mai mici salarii și pensii din UE, dar în ultimii ani toate creșterea economică s-a dus pe creșteri de salarii și pensii și an de an ne împrumutăm pentru a acoperi cheltuielile. Pe lângă polițiști și medici, mai sunt și alți bugetari care amenință cu proteste și greve dacă nu primesc mai mulți bani în 2024: angajații din Direcțiile de Sănătate Publică, angajații din Ministerul Culturii și Direcțiile județene pentru cultură, angajații de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, angajații de la Institutul Național de Statistică, grefierii. Mulți au oprit parțial activitatea și deja au protestat în fața ministerelor sau Guvernului.

Proiectele importante de infrastructură depind integral de fonduri europene, mai ales acum când există PNRR. Cu banii statului român se realizează doar lucrări locale, cu un impact mic pentru economie. Guvernul dispune de fondul „Anghel Saligny”, dar și acesta va fi redus în 2024, ceea ce poate bloca continuarea unor proiecte. Pentru proiectele care pot aduce profit statului român, Guvernul este nevoit să ceară fonduri europene sau să facă împrumuturi.

Guvernul nu-și poate asuma noi cheltuieli în 2024 deoarece este obligat să reducă deficitul bugetar. România nu mai are posibilitatea să nu respecte angajamentele asumate la nivel european. În decembrie 2024, UE va reveni la pactul fiscal, care prevede un deficit sub 3% din PIB. Guvernul estimează că deficitul bugetar din 2024 va fi de circa 5%, adică în 2025 guvernanții vor fi nevoiți să ia măsuri drastice pentru a reduce deficitul cu cel puțin 2 procente.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News