Busola strategică a românilor a funcţionat, după 1989, mai bine decât cea a politicienilor

dan dungaciu
Sursă foto: ps news

Profesorul universitar Dan Dungaciu afirmă că, pentru România, aderarea la NATO nu a fost doar o chestiune de securitate, ci şi „locul unde trebuia să mergem ca să nu cădem de pe hartă” şi, în acest sens, după 1989, „busola strategică a românilor (…) a funcţionat mai bine decât cea a politicienilor”.

"NATO nu a fost doar o chestiune de securitate pentru noi, ci şi locul unde trebuia să mergem ca să nu cădem de pe hartă, să nu rămânem afară, să nu rămânem 'de căruţă', având conştiinţa limpede că drumul spre UE e infinit mai complicat şi că acolo nu ne vom califica curând. Din această stare de spirit a pornit totul. Cine vorbeşte astăzi ultragiat, chipurile, despre faptul că românii nu ar fi occidentali, să se gândească mai bine la acele momente, când românii au ales Vestul uneori în pofida elitelor lor politice!", a declarat Dan Dungaciu, pentru AGERPRES.

El a accentuat că „busola strategică a românilor” a funcţionat mai bine, după 1989, decât cea a politicienilor, în condiţiile în care România „a repornit” proiectul de integrare în instituţiile europene cu „un deficit enorm”.

„Am pornit de la busola strategică a românilor care, după 1989, a funcţionat mai bine decât cea a politicienilor. (…) România a pornit, mai bine zis a repornit în proiectul de integrare în instituţiile europene cu un deficit enorm. Regimul Ceauşescu a fost naiv şi mediocru apropo de schimbările care urmau să vină, nu le-a înţeles sau anticipat, iar pentru România nu se pregătise terenul sau ceea ce a fost atunci ideologia de întâmpinare, geografia simbolică, i-am spus eu, adică aparatul ideologic necesar viitoarei integrări. Pentru Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, se aşezase masa: resurecţia ideii de ‘Europa Centrală’ (Mitteleuropa), Europa pierdută, Europa uitată, Europa catolică şi protestantă. Au apărut prin anii ’80 şi institute create să se ocupe explicit de aceste state, să publice şi să cultive autorii de acolo – cine mai vorbeşte despre ei astăzi sau despre Mitteleuropa? A fost făcută atunci pregătirea unei geografii simbolice care a făcut absolut firească integrarea urgentă şi decolarea acestor state după căderea comunismului”, a susţinut profesorul.

Citește mai mult AICI

 


Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: