Politologul Cristian Pîrvulescu a acordat luni o amplă declarație pentru PSnews.ro, în care a tras concluzii la cald despre soarta românilor din Franța și lupta antitero a acestei țări, în urma victoriei din cursa prezidențială a centristului Emmanuel Macron în fața naționalistei Marine Le Pen.
Profesorul universitar a început prin a califica rezultatul alegerilor din Franța drept unul „deloc surprinzător” și „mai mult decât previzibil”, având în vedere radicalizarea discursului Marinei Le Pen dintre cele două tururi de scrutin.
„Sigur: unii se așteptau probabil la un scor mai mic al lui Macron, dar în orice caz peste 60% și am și explicații de ce: dacă și-ar fi dorit într-adevăr să câștige alegerile prezidențiale în al doilea tur, Marine Le Pen ar fi trebuit să aibă un discurs moderat. Or, imediat după ce s-a calificat în al doilea tur, a avut un discurs agresiv, violent și extremist”, a punctat Pîrvulescu.
Totuși, analistul politic a arătat că această radicalizare discursivă a avut rolul ei, în condițiile în care Le Pen urmărește să consolideze politica propriului Partid (Frontul Național) în perspectiva apropiatelor alegeri parlamentare.
„Un astfel de discurs nu putea să ducă la o victorie, iar el viza, de fapt, interesele mai degrabă legate de alegerile parlamentare. Alegerile parlamentare vor avea loc peste 5 săptămâni, iar Frontul Național este interesat să reușească să se înrădăcineze în viața politică franceză – este pariul lui Marine Le Pen și al lui Florian Philippot (care este – dacă vreți – ideologul Frontului Național în momentul de față): acela de instituționalizare a unui partid care părea extremist. Așa se și vedea ieri, din declarațiile făcute de Marine Le Pen imediat după anunțarea rezultatelor, în care vorbea despre «un nou început al mișcării noastre politice», iar Philippot a revenit și a făcut precizări suplimentare. Deci vorbim despre o încercare de instituționalizare, de transformare a Frontului Național într-un partid puternic, mergând pe stimularea unui conflict între «patrioți» și «mondialiști» (ca să citez din Marine Le Pen, luându-i spusele sub beneficiu de inventar).
Ne aflăm într-o dimensiune ideologică a începutului de secol XX (nu XXI), când cosmopoliții erau de asemenea acuzați că vor să trădeze interesele naționale. Speranța Marinei Le Pen și celor care au sprijinit-o a fost că va obține 40% din voturi în turul al doilea și că în felul acesta ar putea să întărească reprezentarea parlamentară a partidului său. Însă rezultatele nu sunt încurajatoare.
Sistemul electoral francez pentru alegerile parlamentare este un sistem majoritar absolut, adică un sistem în două tururi de scrutin. În al doilea tur de scrutin, se califică toți cei care depășesc 18% din voturi. Deci nu este vorba – ca în alte părți – de balotaj, de primii doi, ci de toți cei care depășesc un prag. În condițiile astea, sigur că partidul Marinei Le Pen se poate califica în turul al doilea, dar rezultatul de ieri arată că Le Pen în doar două departamente din Franța (dintre cele aproape 100) s-a situat pe primul loc. Deci de-asta vă spun că rezultatele nu sunt încurajatoare”, a detaliat Pîrvulescu.
Cât privește Europa în general și România în special, Cristian Pîrvulescu consideră că victoria lui Macron este o speranță pentru continent și pentru românii care lucrează în Franța, având în vedere atitudinea moderată a celui care a fondat partidul „En Marche!”
„Pentru Europa în general și pentru România în particular, acesta este un rezultat pozitiv, pentru că discursul Marinei Le Pen și politicile pe care le-ar fi promovat ar fi fost cu siguranță îndreptate împotriva imigrației (iar românii sunt printre cei vizați în Franța) și evident împotriva Uniunii Europene.
A fost o victorie a unui discurs proeuropean deschis, iar festivitatea de aseară de la Luvru a fost una în care Macron a înaintat spre mulțime pe «Odă Bucuriei» (imnul Europei). Este un semnal puternic pentru Europa și sper ca Europa să știe să profite de el”, a afirmat politologul.
Pe de altă parte, l-am întrebat pe Cristian Pîrvulescu dacă nu ar fi fost logic ca Franța să se orienteze către un candidat naționalist, având în vedere valul de atentate teroriste cu care s-a confruntat în ultimii doi ani (după Charlie Hebdo). În schimb, analistul politic a scos în evidență viziunea politică moderată cu care s-a obișnuit societatea franceză.
„Vorbim despre Franța, o țară care a cunoscut permanent atentate teroriste (nu numai în ultimii doi ani). Istoria Franței este presărată de atentate teroriste și vă aduc aminte de unul care a avut loc în urmă cu mai bine de 100 de ani, în care marele politician francez Jean Jaurès a fost asasinat de naționaliști. Deci nu toți francezii se tem de atentate, pentru că au trecut prin experiența asta și înțeleg că este un gen de politică care încearcă să înspăimânte, așa că ei nu vor să intre în logica asta.
De altfel, e un articol care a apărut în numărul de sâmbătă-duminică din The New York Times (intitulat „Macron și apărarea Republicii), de Roger Cohen. Nu se referă neapărat la Republica lui Platon (deși putea să se refere), dar începe și se termină cu relatarea ceremoniei pe care poliția franceză a organizat-o în memoria polițistului omorât cu două zile înaintea primului tur, pe Champs-Élysées. Partenerul acestui polițist i-a spus teroristului: «Nu o să aveți ura mea». Ideea e că societatea franceză nu vrea să le ofere teroriștilor și extremiștilor ura ei; rămâne Franța Declarației Universale a Drepturilor Omului, și nu Franța Terorii lui Robespierre. Asta este demonstrația politică pe care a vrut s-o facă Macron, pentru că Macron este un politician inteligent, dar nu este un mare comunicator. Totul a fost marketing, a fost o foarte bună strategie de marketing politic, a fost un produs politic pus în atenția publicului, dar nu vorbim despre un politician care reușește să entuziasmeze prin discurs. Are discursuri bune, dar aceste discursuri nu sunt cele ale unor mari vorbitori. Macron nu este un mare vorbitor (nici măcar precum Hollande), dar a reușit să transmită un mesaj pe care majoritatea franceză este de acord să-l susțină – un mesaj moderat, liberal, democrat. Deci haideți să privim partea aceasta a lucrurilor”, a spus Pîrvulescu.
Nu în ultimul rând, Cristian Pîrvulescu a ținut să sublinieze tendința europeană de scepticism față de politicienii extremiști.
„Altfel, restul e bucătărie internă franceză și Emmanuel Macron va avea foarte multe probleme să-și formeze majoritatea. Dar pentru Europa un lucru e foarte important: un discurs foarte european a reușit să câștige. Iar Europa trebuie să iasă din blocajul în care se află. Deja Alexander Van der Bellen a câștigat alegerile din decembrie din Austria (lumea a crezut că e un accident). În Olanda, s-a dovedit că extremismul n-are niciun fel de forță de influență. Acum, în Franța, s-a dovedit același lucru. Cred că trebuie ca Europa să iasă din starea aceasta de așteptare și să treacă la măsuri concrete.
Marea problemă o avem, însă, în Europa cu extremiștii care se află la guvernare: dreapta radicală, naționalistă din Ungaria – spre exemplu sau în Polonia, în Slovacia, într-o oarecare măsură în Cehia și în Croația și care pare să urmărească să blocheze proiectul european dintr-o perspectivă naționalistă. Și de-asta Europa cu mai multe viteze este plauzibilă și posibilă în momentul de față: pentru că, dacă unii nu vor să meargă înainte (din diferite motive), nu putem să-i oprim pe ceilalți s-o facă, chiar în cadrul actualelor tratate. Și victoria lui Macron poate să fie un balon de oxigen pentru cei care cred că lucrurile trebuie demarate rapid anul ăsta, după alegerile din Germani (care nu mai creează atât de multe emoții).
Apropo: și influența hackerilor ruși asupra alegerilor s-a diminuat: după succesele lor din Marea Britanie și din Statele Unite ale Americii (la Brexit, respectiv la alegerile prezidențiale), în Franța n-au mai reușit, deși au avut trei candidați pro-ruși: și Fillon, și Mélenchon, și Le Pen”, a încheiat Cristian Pîrvulescu.
