La 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă a anunţat că, odată cu terminarea grevei din Educaţie, a venit momentul să-şi încheie mandatul de prim-ministru, iar după ce va merge la Palatul Cotroceni pentru formalizarea demersului, vor putea începe procedurile pentru efectuarea rotativei guvernamentale, potrivit agerpres.
În situaţia în care prim-ministrul îşi dă demisia, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern, conform Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.
Potrivit Constituţiei României, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament (art. 103).
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Etapele formării noului guvern cuprind: prezentarea noului guvern în parlament, alcătuirea echipei guvernamentale, audierile propunerilor de miniştri, votul parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului şi depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României.
Audierile în parlament a propunerilor de miniştri
Birourile permanente stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului. Urmează audierile individuale ale miniştrilor propuşi, acestea finalizându-se cu un un aviz comun consultativ, motivat, din partea comisiilor permanente ale celor două camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru. (Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).
Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi, la rândul ei audiată, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz (Regulamentul activităţilor comune).
În data stabilită de Birourile permanente pentru acordarea votului de încredere, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, preşedintele de şedinţă dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului. În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului (Regulamentul activităţilor comune).
Votul Parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului
După încheierea dezbaterilor pe marginea prezentării programului şi a listei Guvernului, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile. (art. 89 şi 90 din Regulamentul comun).
Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României, pentru a numi guvernul (art. 91 şi 92 din Regulamentul comun).
Adoptarea hotărârii comune a celor două camere cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului semnifică un fapt juridic care dă naştere „contractului de guvernare” între Parlament, pe de parte, şi echipa guvernamentală, pe de altă parte, se precizează în volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii” (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).
Depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României
Primul-ministru şi membrii guvernului vor depune individual jurământul în faţa Preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte, îşi exercită mandatul, începând cu data depunerii jurământului (art. 104 din Constituţie).
În volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii”, autorii arată că depunerea jurământului membrilor guvernului în faţa preşedintelui nu este doar o etapă protocolară a procedurii de învestitură, ci are consecinţe juridice. Astfel, se argumentează că începerea exercitării mandatului de membru al guvernului este condiţionată de depunerea jurământului.
În cazul în care guvernul nu a fost validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe Preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul comun).
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
