Imaginea borcanului de Nutella si a bucatii de paine, pe o masa intr-o mansarda de 6mp este glontul de argint tras nu de Victor Ponta, ci de mama lui.
In filmul lui Florin Iepan, doamna Naum povesteste cum l-a gasit pe fiul ei la Paris, in mansarda de 6m. Dormise in gara, traise din fisele lasate de oameni in carucioare, muncise la fast food.
Am vazut filmul lui Iepan alaturi de mai multi prieteni. Unii din generatia lui Victor Ponta, altii mai tineri. A fost surprinzator efectul de „madeleina” proustiana. Dupa secventa despre aventura pariziana a lui Ponta, prietenii mei isi aminteau cum faceau, la inceputul anilor ’90, betisoare pentru vata de zahar, altii povesteau cum coseau espadrile. Si ei, ca si Victor Ponta, crescusera la bloc, si ei plecau cu vecinii, la mare. Si ei au iesit in iunie ’90 in Piata Universitatii, cu sau fara parinti.
Povestile lor sunt impregnate de energia unei generatii care si-a dorit sa scape de saracie, de neajunsurile si frustrarile comunismului. Toti au fost recuperati de parinti din salbaticia tineretii si pentru toti scoala, facultatea, au fost colacul de salvare.
Un expert de campanie american, care a luat un anonim cu minima experienţă politică si l-a facut sa castige alegerile guvernatoriale din statul Maryland, spunea ca e aproape imposibil sa te voteze cineva, daca nu esti simpatic si sociabil… Din pacate, campania de anul acesta a purtat prea mult marca lui Traian Basescu.. Scormonire a trecutului, diversiuni, manipulari.
Ambele staff-uri s-au lasat purtate de valul geniului comunicational al actualului presedinte, uitand ca nici unul dintre candidati nu corespunde profilului lui Traian Basescu. Cele doua dezbateri si portretele candidatilor, realizate de Florin Iepan, sunt tot ce ar trebui sa retinem din aceasta campanie. Daca ati fi vazut mai intai filmul lui Iepan si apoi dezbaterile, stiati la ce sa va asteptati din partea lui Klaus Iohannis. Intrebat care este prima sa amintire din copilărie, domnul Iohannis raspunde: „Nu știu, doar n-o să mă gîndesc acum cum am văzut soarele”…
N-a fost niciun glonte de argint. Doar o chestie LINEARA – din pacate!
Care e prima ta amintire din copilarie…e o intrebare la fel de proasta ca si aia cu unde te vezi peste 5 ani!….
Normal ca la o intrebare tampita….trebuie sa-i dai un raspuns sa nu mai insite cu alta si mai tampita…urma poate sa-l intrebe care e prima amintire ca si sugar,adolescent…etc