Skip to content
Opinii & Analize

Campanie electorală în vremea pandemiei. Cum au comunicat partidele politice

Giurgiu Acid

Pandemia coronavirus n-a oprit partidele politice din campania electorală, conștiente fiind că românii vor trebui să voteze după terminarea stării de urgență. Numai că amestecarea pandemiei cu campania electorală nu a făcut decât să provoace scandaluri care au acoperit problemele reale și urgente din țară.

De la începutul stării de urgență, PSD a lansat mai multe mesaje critice la adresa PNL pentru a atrage atenția și pentru a mobiliza electoratul. Dar jocul PSD era ușor de anticipat ținând cont că se află în opoziție față de Guvern (pentru că în Parlament controlează majoritatea ajutați de câteva partide-balama).

Cea mai mare dispută a PSD a fost cea pentru starea de urgență, cu numeroase atacuri la adresa Guvernului și a președintelui Klaus Iohannis.

Incompetența Guvernului în gestionarea crizei, dar și lipsa oricărui dialog pentru un plan de măsuri economice și sociale ne pun să alegem între două rele: să prelungim starea de urgență pentru că autoritățile sunt incapabile să testeze populația sau să respingem starea de urgență și să ne confruntăm cu o uriașă problemă medicală”, spunea Marcel Ciolacu pe 14 aprilie, potrivit mesajului publicat pe pagina sa de Facebook.

Dacă PSD voia să pună condiții pentru a accepta prelungirea stării de urgență, în aprilie, ulterior au ajuns la înțelegere cu Guvernul și au votat în Parlament. Nemulțumirile PSD s-au dovedit a fi doar mesaje publicate pe Facebook, care și-au pierdut glasul în Parlament.

Niculae Bădălău, vicepreședintele PSD, a criticat Guvernul României după ce mai mulți români au plecat la muncă în Germania în vremea pandemiei: „Operaţiunea „Sparanghelul”. Noi nu putem merge la biserică, voi puteţi să ne vindeţi?! (…) Asta este politica guvernamentală „de dreapta” cu care se lăudau ei? Ne trimitem oamenii afară, să muncească pentru alţii?”, scria Niculae Bădălău pe pagina sa de Facebook.

PNL a răspuns de fiecare dată cu alte atacuri. PNL este conștient că n-a câștigat încă nicio bătălie importantă, iar viitoarele alegeri sunt decisive pentru viitorul partidului. Și s-a văzut cel mai bine că PNL crește atunci când PSD scade, deși teoretic cele două ar avea votanți diferiți, în teren se pare că se bat pe aceleași voturi.

Dar la PNL se remarcă faptul că președintele Klaus Iohannis a ieșit la atac precum un șef de partid. Cel mai controversat subiect a fost cel legat de Ținutul Secuiesc care a arătat doar un interes electoral, neavând nicio legătură cu realitatea politică din 2020.

Jó napot kívánok, PSD!

Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor”, a spus Klaus Iohannis pe 29 aprilie.

A fost un discurs foarte dur care nu afectează doar politica internă, ci și imaginea României pe plan extern. Proiectul UDMR nu avea nicio șansă să treacă de Parlament, mai ales că era public și toată lumea știa de existența lui (inclusiv Guvernul condus de Ludovic Orban, precizează pressone.ro), însă Klaus Iohannis l-a transformat într-un instrument politic pentru a mai obține puncte electorale, după ce PNL era în scădere în sondaje.

Pe lângă cele două mari partide, inclusiv Pro România sau UDMR au ales să-și continue campania electorală în vremea pandemiei. Pro România a devenit un partid-satelit pentru PSD, păstrând aproape același discurs și atacând aceleași obiective politice.

Dar noi acum, în România, prin Guvernul Orban, Cîțu & Co ne îndreptăm deja spre o dictatură a incompetenților și impostorilor!”, scria Victor Ponta pe 26 aprilie pe pagina sa de Facebook.

UDMR a ieșit în evidență în perioada pandemiei cu proiectele sale pentru autonomia Ținutului Secuiesc și limba maghiară să devină limbă oficială în comunitățile cu o minoritate maghiară. Proiectele UDMR era sortite eșecului așa cum au fost și numeroase alte încercări de autonomie. Liderii UDMR au mizat pe faptul că această pandemie, acest haos instituțional și această liniște îi vor ajuta să-și treacă proiectele prin Parlament și să dea lovitura decisivă.

Mesajele USR nu mai au nicio putere electorală în vremea pandemiei, iar politicienii USR s-au remarcat doar prin scandaluri amuzante. Amintim aici momentul în care Dan Barna, președintele USR, s-a prefăcut că scrie la calculator și momentul în care Andrei Caramitru l-a atacat direct pe Dan Barna, arătând că prietenia dintre cei doi a ajuns la final.

Alte partide politice nu au mai fost vizibile pe scena politică în aceste două luni de stare de urgență. Pandemia coronavirus s-a dovedit o problemă mult prea mare pentru câteva partide cu pretenții la viitoarele alegeri.

Deși pandemia coronavirus este o problemă care necesită un efort comun, se poate observa că partidele politice din România nu și-au schimbat discursul sau interesele, continuând în același ritm doar pentru câteva voturi. Viitoarele alegeri locale și parlamentare vor fi un moment în care anumite partide vor deconta pentru greșelile din această perioadă, deoarece pandemia coronavirus va rămâne mult timp în memoria colectivă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *