Turmericul, o plantă cu flori din familia ghimbirului, este apreciat de mult timp în medicina ayurvedică pentru proprietățile sale antiinflamatorii și în bucătăriile asiatice pentru aroma sa pământie și nuanța galbenă vibrantă. Dar pentru milioanele de sud-asiatici care îl consumă în mod obișnuit, galbenul de turmeric poate fi înșelător și mortal.
Pentru a le spori culoarea, rizomii din care se extrage condimentul sunt în mod obișnuit pudrați cu cromat de plumb, o neurotoxină. Această practică ajută la explicarea motivului pentru care Asia de Sud are cele mai mari rate de otrăvire cu plumb din lume. Bolile cardiace și cerebrale pe care le provoacă – la care copiii sunt deosebit de susceptibili – au reprezentat cel puțin 1,4 milioane de decese în regiune în 2019. Costul economic este paralizant; se estimează că, în acel an, otrăvirea cu plumb a scăzut productivitatea Asiei de Sud cu echivalentul a 9% din PIB. Cu toate acestea, se pare că, cu ajutorul unor politici inteligente, a unei conduceri luminate și a unor mesaje istețe, cifrele pot fi reduse. Este cazul Bangladesh-ului, care duce o campanie în acest sens.
La cererea unor echipe de la Universitatea Stanford și de la Centrul internațional de cercetare a bolilor de stomac din Bangladesh, țara a lansat în 2019 o campanie la nivel național împotriva falsificării turmericului. Primul-ministru, Sheikh Hasina, a dat numeroase interviuri, bazarurile din Bangladesh au fost tapetate cu avertismente împotriva acestui fenomen. Mass-media locală a făcut, de asemenea, publicitate.
Conform datelor publicate recent, țara a redus astfel la zero, în doar doi ani, prevalența contrafacerii turmericului pe piețele sale de condimente. Astfel, nivelul de plumb din sângele lucrătorilor din fabricile de turmeric din Bangladesh a scăzut cu aproximativ o treime. La nivel național, probabil că a salvat mii de vieți. Primele analize sugerează că fiecare an în plus de viață sănătoasă a costat doar 1 dolar.
Alte țări în care intoxicarea cu plumb este răspândită ar trebui să urmeze exemplul Bangladeshului. Estimări recente sugerează că un număr impresionant de 815 milioane de copii – unu din trei din totalul global – au fost otrăviți cu acest metal. Potrivit Centrului pentru Dezvoltare Globală, un think-tank din Washington, acest dezastru explică o cincime din decalajul de învățare dintre copiii din țările bogate și cei din țările sărace.
Intoxicația are mai multe cauze. Autoritățile de reglementare slabe sau absente permit folosirea ustensilelor de gătit, a produselor cosmetice și a altor produse cu conținut de plumb. Cu toate acestea, turmericul falsificat pare a fi un vinovat major aproape peste tot, în special din cauza practicilor deficitare din India, care produce 75% din acest condiment. India a fost sursa unei mari părți din pigmentul otrăvitor găsit în Bangladesh și se estimează că India are cea mai mare incidență a intoxicației cu plumb dintre toate țările.
Răspunsul Bangladeshului la această problemă, dacă este înțeles corect, ar putea funcționa în multe țări. Elementele sale cheie au inclus o deschidere față de expertiza străină; ONG-uri eficiente; dorința guvernului de a lucra cu acestea; și formarea unei coaliții și mai largi, care să includă și jurnaliști și firme private, pentru a maximiza efortul. Această abordare cu costuri reduse, coordonată, a stat la baza succesului său remarcabil în materie de dezvoltare din ultimele două decenii. Iar premierul Sheikh Hasina merită creditul pentru aceasta – chiar dacă angajamentul acesteia față de o astfel de politică înțeleaptă pare să fie în scădere.
Liderii și intoxicația cu plumb
În apropierea alegerilor, femeia cu cea mai lungă vechime în funcție de prim-ministru din lume, care a condus Bangladeshul timp de două decenii, devine din ce în ce mai autoritară și mai irascibilă. Importanța campaniei privind turmericul ar trebui să contribuie la convingerea ei de a schimba cursul. După cum se poate observa, modelul din Bangladesh se bazează pe organizare, colaborare și consens, nu pe un ordin politic, și este vorba de mult mai mult decât moștenirea ei.
India, al cărei lider, Narendra Modi, este în curs de a alunga donatorii străini și de a desființa orice ONG pe care îl consideră neprietenos cu el, are multe de învățat din abordarea mai deschisă și mai pragmatică a Bangladeshului. Lumea în curs de dezvoltare are nenumărate probleme de sănătate și de mediu pe care ar putea încerca să le rezolve. Pentru aceste numeroase motive, ar trebui ca modelul guvernului de la Dhaka să fie susținut și copiat pe scară largă.
Sursa: The Economist. Credit foto: Good Housekeeping.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
