Skip to content
Opinii & Analize

Când poate fi vârful epidemiei Coronavirus în România și ce persoane riscă să fie purtătoare de virus

Inquam Photos / Octav Ganea

Medicii din România au analizat modul în care poate evolua Coronavirus și țara noastră ar urma să lupte cu virusul și în lunile următoare. Vârful epidemiei ar putea fi între lunile mai-iulie în funcție de cât de eficiente vor fi măsurile de restricție impuse de autoritățile române.

Evoluția Coronavirusului poate să ducă la un scenariu ideal în care virusul va atinge vârful epidemiei în luna mai și numărul bolnavilor va putea fi suportat de spitalele din România.

În cel mai pozitiv scenariu, în perioada 1-20 mai va fi vârful epidemiei dacă măsurile adoptate de autorități vor avea efect și vor se va reduce drastic răspândirea virusului, a explicat dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, citat de raportuldegarda.ro.

În schimb, dacă virusul nu poate fi controlat de autorități, epidemia Coronavirus în România poate să atingă vârful în perioada 1-20 iunie și ar fi situația de risc maxim, reprezentată printr-o răspândire rapidă la un număr foarte mare de pacienți, cu mult peste limita spitalelor din România.

Mai există și un scenariu de risc mediu în care virusul se răspândește mai lent, atingând vârful epidemiei în perioada 1-20 iulie. În situația de risc mediu, chiar dacă virusul se răspândește, acesta nu afectează un număr foarte mare de persoane și astfel nu va fi depășită capacitatea spitalelor.

Pe teritoriul României este în creștere numărul cazurilor, dar și numărul cazurilor apărute între singură zi. De la 2 cazuri/zi pe 9 martie, s-a ajuns la 12 cazuri descoperite într-o singură zi, pe 10 martie. Și de la 12 cazuri/zi pe 12 martie au explodat la 30 de cazuri/zi pe 13 martie, arată graficul de mai jos, prezentat într-un articol de raportuldegarda.ro.

Medicii avertizează că trebuie să respectăm măsurile de prevenție impuse de autoritățile din România și să ținem cont de pericolul răspândirii, deoarece „modelul predictiv sugerează că o scădere cu 60% a transmisiei virale și izolarea bolnavilor la maximum o zi de la debutul simptomelor sunt eficiente în limitarea epidemiei”. Se estimează că 60% din persoanele susceptibile pot fi infectate cu Coronavirus dacă nu se iau măsuri de prevenție.

Primele măsuri de distanțare socială au fost implementate pe 8 martie 2020, când în România erau confirmate doar 15 cazuri, cu o perioadă de dublare a numărului de cazuri de aproximativ 4 zile. Măsurile au fost extinse pe 11 și 14 martie, iar pe 16 martie președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru starea de urgență.

Pentru a identifica mult mai ușor persoanele care pot avea Coronavirus, Centrul National de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a adăugat câteva categorii de persoane care se încadrează la situația de contact apropiat:

  • Persoana care a avut contact în avion cu un caz de COVID-19 și care a stat pe unul dintre cele 2 rânduri în orice direcție față de caz, persoane care au călătorit împreună cu cazul sau care i-au acordat îngrijire în avion, membri ai echipajului care au servit în zona in care s-a aflat cazul;
  • Dacă severitatea simptomelor sau deplasarea cazului în avion indică o expunere mai extinsă, vor fi considerați contacți apropiați toți pasagerii din zona respectivă din avion, sau chiar toți pasagerii din avion;
  • Persoana care a stat într-un areal geografic cu transmitere comunitară extinsă.

Medicii avertizează să evităm contactul direct în această perioadă, chiar și în propria gospodărie.

Persoana aflată în situația de risc de infectare cu Coronavirus este:

  • Persoana care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
  • Persoana care a avut contact fizic direct (ex. strângere de mână neurmată de igiena mâinilor) sau contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
  • Persoana care a avut contact față în față sau s-a aflat în aceeași încăpere, la o distanță mai mică de 2 m și pe o durată de peste 15 minute;
  • Persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19, sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *