Chiar dacă mai avem doar câteva săptămâni până la alegeri şi, în consecinţă, recunoaştem sau nu, ne aflăm în vârf de campanie electorală, sunt, totuşi nişte lucruri care… nu se fac!
De pildă, nu se face să pui orgoliul de partid mai presus de liniştea- şi aşa relativă- a câtorva zeci de mii oameni, mai ales dacă aceştia fac parte din categorii cu adevărat speciale: profesori dintr-o zonă defavorizată, cea a persoanelor în vârstă şi cea a tinerelor mămici!
Mai precis, este vorba despre profesori din Valea Jiului, de peste 30 de mii de pensionari şi peste 10 mii de mame, persoane cărora li s- a constituit deja debit pentru venituri considerate a fi fost încasate fără drept, nu din vina lor, ci dintr- a statului. Lor li se adaugă şi altele, care, însă, cetăţeni model fiind, ori mai fricoşi, ori mai cu dare de mână, s- au grăbit să- i înapoieze fiscului aşa- zisele venituri necuvenite…
În fine, deşi chiar acest subiect al vinovăţiei statului ar merita atenţie, dau deoparte perspectiva administrativă şi mă opresc strict asupra celei politice:
Supăraţi- cel puţin la modul declarativ- pentru felul în care au descurs dezbaterile Legii privind reducerea CAS, pe care ei înşişi au votat-o, senatorii PDL şi PNL s- au retras din sală, decizie care a condus la suspendarea şedinţei, din lipsă de cvorum.
Efectul?
Legea „amnistiei fiscale”, ai cărei beneficiari, mai sus amintiţi, stau cu portărelul la uşă, a rămas şi ea în… suspensie, până la proxima întrunire a Senatului, când majoritatea va putea să facă diferenţa.
Desigur, nu mă miră atitudinea reprezentanţilor PDL, obişnuiţi cu ignorarea voinţei populare (căci, nu- i aşa, dacă voinţa exprimată prin vot a 7,4 milioane de români nu a contat pentru acest partid, cum o să conteze emoţiile cotidiene a „doar” 40 de mii???)!
Indignată sunt, însă, de atitudinea foştilor mei colegi, captivi ai „marelui PNL”, pe care îi regăsesc, şi după vacanţa care ar fi putut să le limpezească mintea, şi mai „contaminaţi” de virusul portocaliu!
În fond, ce i-a nemulţumit pe aceşti reprezentanţi „de dreapta” ai alianţei aşa- zis creştine?
Că nu au fost lăsaţi SĂ VORBEASCĂ! Să îşi argumenteze votul- pozitiv!- dat reducerii CAS! Să îşi exprime, public, îngrijorarea pentru modul în care este guvernată ţara…
Mai pe româneşte, să bată apa în piuă, pentru că, mâine- poimâine se încheie mandatul şi numărul de intervenţii în plen este criteriu de evaluare la stabilirea ordinii pe listele de candidaturi, liste comune deci… extrem de aglomerate!
În subsidiar, „protestul” s-a mai dorit a fi şi o piedică pentru aplicarea unei măsuri sociale propuse de Guvernul Ponta şi un semnal că, dacă alianţa guvernamentală nu îşi mobilizează forţele sută la sută, buturuga mică a opoziţiei, la o adică, poate răsturna… carul mare.
Că acestea au fost motivele reale s-a văzut, imediat după şedinţă, din declaraţiile „protestatarilor”: ironice, cu zâmbetul pe buze, debordând de satisfacţie.
Eu nu îi întreb decât atât: ce vină au cei 40 de mii de români, care aşteaptă, cu sufletul la gură, să ştie dacă luna asta mai au bani pentru mâncare, medicamente şi întreţinere sau se duc să îi dea la fisc, să nu li se pună sechestru pe case şi poprire pe salarii şi pensii?
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
