Seismologul Gheorghe Mărmureanu a explicat pentru PS News că, ”deocamdată nu se pune problema unui cutremur foarte mare în România”, un seism de magnitudine mare urmând să aibă loc ”peste încă mulți ani, probabil în 2040”.
”Cutremurul din 4 martie 1977 a fost un cutremur mare, mai de suprafață ca altele, și din punct de vedere statistic n-au fost decât 3-4 obiective care au căzut din cauza acestui cutremur: blocul din Militari, Centrul de Calcul de la Ministerul Transporturilor, blocul Dunărea. Restul de blocuri care au căzut au fost foarte afectate de cutremurul din 1940 și cel din 77 le-a terminat. Aceste prăbușiri au avut loc pentru că cutremurul din 1940 a fost mult mai adânc, iar cele mai puternice efecte au fost în Focșani.
Momentan nu se pune problema unui cutremur, mai durează încă mulți ani, poate 20, dar nimeni nu poate ști deocamdată ziua, ora, anul.
De-a lungul timpului, începând de la 1700, au fost mai multe cutremure, spre exemplu în 1701, 1738, 1802. Acesta din urmă a fost cel mai adânc și cel mai mare, dar n-a murit nimeni, deși a avut efecte de la Moscova la Cairo.
După aceea urmează cutremurul din 1838, cu efecte foarte puternice în zona Galați, Focșani, și după aceea 1940, la aproape 100 de ani, ca mai târziu să vină cel din martie 1977. Discutăm de 4 cutremure mari: 1738, 1838, 1940 și 1977 care au zguduit România, dar cu toate astea nimeni putea ști când va veni următorul mare cutremur.
M-am uitat, studiind toate documentele istorice, și ceea ce am înțeles este că deocamdată cutremurele nu pot fi deduse, pentru că sunt foarte mulți factori care contribuie și geologia este foarte complexă”, spune Mărmureanu.
De asemenea, acesta susține că vibrațiile unui cutremur se resimt cel mai intens și pe o perioadă mai lungă de timp în București.
„Așa cum a fost în 1940, efectele maxime ale cutremurului au fost în Focșani, Iași și București și tocmai acest lucru a făcut ca acele blocuri care au fost afectate în 1940 să cadă în 1977, și din aceste motive am avut o asemenea situație catastrofală în 1977.
Nu pot spune care vor fi cele mai afectate zone într-un posibil viitor mare cutremur, pentru că nu știm unde va fi focarul. Acesta ar putea fi oriunde, și tot ce putem face este să construim totul mai bine.
Bucureștiul are o anumită particularitate, cutremurele care apar în România au perioade mari de vibrații în București, de până la 7 secunde, o perioadă mare, ceea ce e foarte mult, mai ales pentru clădirile mari, pentru că o clădire cu 10 etaje are o perioadă de până la 2 secunde, exact perioada care este periculoasă pentru clădire, și depinde foarte mult de modul în care este construită clădirea.
În caz de cutremur, cel mai important lucru, nu ieșiți pe scări. Eu l-am găsit pe Toma Caragiu căzut mort în acel bloc pentru că a coborât pe scări. Paharul plin de pe masa din camera de unde a plecat el era încă plin după cutremur și nu căzuse. Momentul în care a început cutremurul, el a ieșit pe ușă și a coborât pe scări și scările au căzut și a murit acolo, și dacă stătea în camera probabil că trăia și acum, deci nu se coboară pe scări.
Deocamdată, nu trebuie să ne gândim la un cutremur pentru că o luăm istoric:1738, 1838, 1940, 1977, deci probabil următorul va fi în 2040”, a conchis seismologul.
Joi, la ora 21.22, se împlinesc exact 44 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de oameni, dintre care peste 1.400 numai în Bucureşti, iar alţi aproximativ 11.300 au fost răniţi. Conform datelor oficiale, acum, în Bucureşti sunt consemnate 356 de clădiri aflate în clasa l de risc seismic şi 370 încadrate în clasa a ll-a de risc seismic.
Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde.
