O hartă publicată de economistul Andrei Caramitru a stârnit un val de reacții în spațiul public, readucând în prim-plan problema fragmentării administrative excesive din România. Datele prezentate arată o realitate considerată de autor „aberantă”: sute de comune care, conform legii, nu ar trebui să existe și zeci de orașe cu populație mult sub pragul legal, dar cu aparate administrative supradimensionate.
Potrivit hărții, comunele sunt marcate în funcție de numărul de rezidenți declarați. Cele evidențiate cu galben au între 1.500 și 5.000 de locuitori, iar cele marcate cu roșu au sub 1.500 de rezidenți, prag sub care legislația nu mai permite existența unei unități administrativ-teritoriale. În această categorie se află nu mai puțin de 466 de comune.
În albastru sunt marcate orașele cu sub 5.000 de locuitori, care, conform criteriilor legale, ar trebui să aibă statut de comună. Cu toate acestea, ele funcționează ca orașe, cu cheltuieli administrative și număr de angajați bugetari corespunzătoare acestui statut. „Jaf!”, a comentat Caramitru, referindu-se la costurile publice generate de această structură.
România, record la numărul de primari
Economistul atrage atenția că România are un număr disproporționat de mare de unități administrative raportat la populație. „Avem de trei ori mai mulți primari per capita decât Polonia și de cinci ori mai mulți decât Bulgaria”, afirmă acesta, subliniind că situația este nesustenabilă din punct de vedere financiar și administrativ.
Caramitru susține că soluția este comasarea administrativă, pe care o consideră inevitabilă: „Nu se mai poate așa ceva”, a transmis acesta, cerând o reformă profundă a organizării teritoriale.
Date contestate și realitate posibil mai gravă
Cifrele folosite în analiză provin din platforma Transparenta.eu, însă autorul postării avertizează că situația reală ar putea fi chiar mai gravă. Potrivit acestuia, datele din recensământ ar fi supraevaluate în mediul rural, ca urmare a intereselor locale ale primarilor de a păstra statutul administrativ și finanțarea aferentă.
Fragmentarea administrativă a României este un subiect dezbătut de ani de zile, iar specialiștii avertizează că numărul mare de comune și orașe mici generează cheltuieli publice ridicate, infrastructură administrativă redundantă și eficiență scăzută în furnizarea serviciilor publice.
Reforma administrativă, o temă politică sensibilă
Deși comasarea unităților administrativ-teritoriale este propusă periodic de experți și economiști, reforma este considerată extrem de sensibilă politic. Reducerea numărului de primării ar implica restructurări, pierderea unor funcții publice și reorganizarea finanțării locale, ceea ce a făcut ca tema să fie amânată constant.
Postarea lui Andrei Caramitru reaprinde dezbaterea despre necesitatea unei reforme administrative majore, într-un context în care presiunea asupra bugetului public este tot mai mare, iar eficiența administrației locale rămâne o problemă structurală a României.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
