George Simion, Crin Antonescu, Victor Ponta, Nicușor Dan și Elena Lasconi sunt candidații favoriți pentru postul de președinte al României, în urma alegerilor din mai 2025. Ziare.com a provocat Inteligența Artificială să răspundă la întrebarea „Care ar fi cel mai bun președinte pentru România?”.
Grok, serviciul de AI al xAI, compania lui Elon Musk, a început „pledoaria” într-o manieră cât se poate de obiectivă.
„Alegerea celui mai bun președinte pentru România depinde de prioritățile și valorile pe care le consideră importante cetățenii, dar și de contextul politic, economic și social al țării. În loc să indic o singură persoană, voi analiza ce calități și abordări ar putea face un președinte ideal pentru România în 2025, bazându-mă pe informațiile disponibile și pe nevoile actuale ale țării. Apoi, voi menționa câțiva candidați care ar putea fi considerați potriviți, fără a face o recomandare fermă, deoarece decizia finală aparține alegătorilor”, a transmis chatbotul Grok.
Klaus Iohannis este utilizat drept contraexemplu de AI. Viitorul președinte al României trebuie să îndeplinească într-o măsură cât mai mare cei cinci piloni în baza cărora electoratul își fundamentează alegerea viitorului lider de la Cotroceni:
1. Integritate și transparență
România a trecut prin scandaluri legate de corupție și influențe externe, cum ar fi anularea alegerilor din 2024 din cauza presupuselor ingerințe rusești. Un președinte trebuie să fie credibil, să respecte legea și să promoveze transparența, mai ales în contextul în care 28,7% dintre români consideră combaterea corupției o prioritate.
2. Viziunea pro-europeană și pro-NATO
87,5% dintre români susțin apartenența la UE și NATO. Un președinte trebuie să consolideze poziția României în aceste alianțe, să promoveze securitatea națională (33,1% dintre români prioritizează apărarea și securitatea) și să navigheze tensiunile geopolitice, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
3. Capacitate de unificare
România este profund divizată politic, iar anularea alegerilor din 2024 a amplificat neîncrederea în instituții. Un președinte trebuie să fie un mediator, capabil să reducă polarizarea și să inspire încredere, așa cum își doresc românii după un Klaus Iohannis perceput ca „spectator” sau „lipsit de inițiativă”.
4. Competență administrativă și experiență
Românii își doresc un „președinte jucător” care să abordeze problemele economice (28,6%), sănătatea (30,2%) și educația (21,8%). Experiența în administrație sau politică externă este crucială, mai ales pentru a gestiona deficitul extern mare semnalat de BNR.
5. Empatie și apropiere de cetățeni
După un președinte perceput ca distant (Iohannis, cu 52% imagine negativă), românii vor un lider care să înțeleagă problemele reale ale oamenilor, de la sărăcie la inegalități regionale.
Mai apoi, AI-ul a trecut în revistă candidații prezidențiabili, cu avantaje, dezavantaje și nivel de compatibilitate cu nevoile cetățenilor.
1. George Simion (AUR)
Puncte forte: Liderul AUR are o bază solidă de susținători, în special printre tineri și alegătorii dezamăgiți de establishment. Un sondaj AtlasIntel sugerează că un candidat suveranist (ca Simion) ar putea câștiga primul tur, iar Flashdata îi acordă 28%. Carisma și campania activă pe rețele sociale (ex. TikTok) sunt avantaje.
Puncte slabe: Acuzațiile de legături cu Rusia și interdicțiile din Republica Moldova și Ucraina ridică semne de întrebare. Demisia lui Claudiu Târziu din AUR, care l-a numit „dictator”, sugerează probleme interne în partid. Pozițiile sale naționaliste pot polariza electoratul.
Potrivire: Atractiv pentru cei care vor un „președinte al celor mulți” și o abordare naționalistă, dar riscant pentru susținătorii integrării europene.
2. Crin Antonescu (PSD-PNL-UDMR)
Puncte forte: Fost președinte al PNL, fost președinte interimar al României (2012) și fondator al USL, Antonescu are experiență politică vastă și o imagine de politician echilibrat. Campania sa sub sloganul „Revoluția bunului simț” promovează moderația și unitatea. Susținerea coaliției de guvernare îi oferă o platformă solidă.
Puncte slabe: Absența din politica activă timp de 10 ani ar putea fi percepută ca un dezavantaj, iar asocierea cu PSD-PNL poate aliena alegătorii dezamăgiți de actuala guvernare. Un sondaj Flashdata îl plasează pe locul doi cu 26%.
Potrivire: Bun pentru cei care vor stabilitate și o figură cu experiență, dar mai puțin atractiv pentru cei care caută o schimbare radicală.
3. Victor Ponta (independent)
Puncte forte: Fost prim-ministru și lider PSD, Ponta are experiență guvernamentală și o platformă care promite desecretizarea documentelor legate de alegerile anulate din 2024. Validarea candidaturii sale de către CCR arată că rămâne o figură relevantă.
Puncte slabe: Imaginea sa este afectată de controversele din trecut, inclusiv înfrângerea din 2014 și asocierea cu PSD. Poate fi perceput ca parte a „vechiului sistem”.
Potrivire: Atractiv pentru cei care apreciază experiența, dar mai puțin pentru cei care vor o figură nouă.
4. Nicușor Dan (independent)
Puncte forte: Primarul Bucureștiului, cunoscut pentru lupta împotriva corupției și pentru gestionarea problemelor administrative ale capitalei. A strâns donații semnificative (2,7 milioane de lei) și are susținerea USR după retragerea Elenei Lasconi. Un sondaj Flashdata îi acordă 23%, iar un comentariu pe X sugerează că este apreciat pentru onestitate și experiență administrativă.
Puncte slabe: Lipsa experienței în politica externă și imaginea sa legată exclusiv de București pot limita atractivitatea la nivel național. Acuzațiile lui Ciolacu privind „abandonarea” capitalei ar putea afecta percepția.
Potrivire: Ideal pentru alegătorii care prioritizează competența administrativă și lupta împotriva corupției, dar mai puțin pentru cei care vor un lider carismatic sau cu viziune geopolitică.
5. Elena Lasconi (USR)
Puncte forte: Fost primar al Câmpulung Muscel și președinte USR, Lasconi are o imagine de politician empatic, apropiat de oameni, și a fost singura care a ajuns în turul doi în 2024. Poziționarea sa ca „om obișnuit” și accentul pe dialog sunt bine primite.
Puncte slabe: Retragerea sprijinului USR pe 9 aprilie 2025, din cauza percepției că nu mai poate ajunge în turul doi, i-a slăbit poziția. Lipsa experienței în politica externă este un dezavantaj.
Potrivire: Potrivită pentru alegătorii care vor un lider empatic și pro-european, dar șansele sale sunt reduse fără susținerea USR.
Românii, tentați să mizeze pe figuri politice noi
Românii sunt tentați mai degrabă să aleagă o figură nouă.
„Un sondaj AtlasIntel (13-15 martie 2025) arată că „niciunul” dintre foștii președinți nu este considerat cel mai bun de 31,2% dintre români (…) Acest lucru sugerează o dorință pentru o figură nouă”.
Iohannis este utilizat din nou drept contraexemplu: „Românii vor un ‘președinte jucător’, care să fie diferit de Iohannis, cu viziune clară și implicare activă”.
Concluzia AI referitoare la candidații pentru prezidențiale
Nu există un „cel mai bun” președinte universal, dar România are nevoie de un lider integru, pro-european, cu experiență administrativă și capacitate de a unifica o societate divizată. Dintre candidați, Crin Antonescu oferă stabilitate și experiență, Nicușor Dan impresionează prin integritate și rezultate locale, iar George Simion atrage prin carismă, dar ridică riscuri geopolitice. Elena Lasconi și Victor Ponta rămân opțiuni, dar cu provocări semnificative.
Alegerea depinde de ce priorități au alegătorii: stabilitate (Antonescu), reformă administrativă (Nicușor Dan), naționalism (Simion) sau empatie (Lasconi). Recomand să analizezi programele candidaților și să participi la vot pe 4 mai 2025, deoarece fiecare voce contează pentru viitorul României.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
