Skip to content
Politică

„Cartofii fierbinți” de la ministerul Energiei

În timpul discuțiilor cu privire la remanierea guvernamentală se vorbea despre o comasare a Ministerului Economiei cu cele ale Energiei și IMM-urilor. În cele din urmă, Ministerul Economiei a rămas de sine stătător, iar cele ale Energiei și IMM-urilor s-au unit sub comanda lui Andrei Gerea, cel care a ocupat portofoliul Economiei pentru câteva luni pe finalul guvernării USL.
Dacă în ceea ce privește IMM-urile acestea nu vor reprezenta o foarte mare bătăie de cap, nu același lucru se poate spune despre Energie. Ministrul Economiei a scăpat de grija a câtorva puncte esențiale ce țin de viitorul României, acestea fiind pasate noului minister comasat.
Săptămânile trecute au făcut ca în prim-planul opiniei publice să se afle tocmai fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, care a trebuit să răspundă speculațiilor cu privire la majorarea prețului la gaze pentru populație. În cele din urmă situația a fost rezolvată, pentru moment, iar lucrurile au intrat într-o oarecare normalitate. Totuși, fostul ministru, cu câteva zile înainte de a fi remaniat, anunța în conferință de presă că va răspunde, în cazul în care populația va avea de plătit mai mult, cu funcția. În acest moment este clar că Răzvan Nicolescu nu va mai putea să se țină de promisiunea făcută românilor, iar toată problema legată de gazele pentru consumul casnic va fi trecută în spatele noului ministru.
Însă, pe lângă această problemă a prețului la gaze, care ține și de calendarul de liberalizare a prețului la gaze stabilit de Guvernul României împreună cu oficialii europeni, noul ministrul pentru Energie și IMM-uri, Andrei Gerea, va trebui să gestioneze și alte probleme la fel de importante.

1. Situația de la Complexul Energetic Hunedoara. Răzvan Nicolescu susținea, la bilanțul de final de mandat, că la CEH este nevoie urgentă de bani pentru investiții, dar și de o echipă managerială mai bună care să demonstreze integritate profesională. Aceste declarații au fost făcute în contextul în care situația de la CEH este una extrem de delicată.
În data de 12 noiembrie, societatea care se ocupă de lichidarea fostei Companii Naţionale a Huilei (CNH) Petroşani solicita instanţei de judecată deschiderea procedurii de insolvenţă în cazul Complexului Energetic Hunedoara (CEH), pentru o datorie de peste 84,7 milioane lei, din care creanţa certă este de 70,7 milioane lei şi reprezintă valoarea cărbunelui livrat pentru termocentrala Mintia, actualmente parte a CEH.
Noul ministru va trebui să găsească o soluție pentru a scoate din insolvență complexul și să reușească să găsească un investitor care să mențină locurile de muncă. Deja compania americană Quintana Minerals Corporation și manifestat interesul pentru privatizarea producătorului de cărbune și electricitate Complexul Energetic Hunedoara (CEH), solicitând Departamentului pentru Energie mai multe informații despre firma de stat.
În același timp, noul ministru va trebui să găsească un răspuns la nemulțumirile angajaților minelor din structura CEH, deoarece protestele de săptămâna trecută au reprezentat un prim semnal de alarmă că aceștia nu vor mai accepta situația actuală a complexului.
De asemenea, ministrul propus pentru Economie, Mihai Tudose, și-a manifestat intenția de a se formula o nouă lege a minelor. În acest context, alături de ministerul Economiei va trebui să lucreze și cel al Energiei, dar și Parlamentul, iar în final să iasă o lege care să se plieze pe realitățile actuale.

2. Investițiile chinezești din Energie. Premierul chinez a declarat, despre investițiile în România, că țara sa participă la proiectele energetice cum ar fi centrala de la Rovinari, centrala Mintia-Deva. Li Keqiang a precizat că China General Nuclear Power Group (CGN) a câștigat licitația pentru unitățile 3 și 4 de la centrala Nucleară de la Cernavoda. În această privință, noul ministru va trebui să răspundă criticilor venite din partea unor reprezentanți ai domeniului energetic, care nu sunt de acord ca investitorii chinezi să realizeze unitățile 3 și 4 de la Cernavodă.
De asemenea, premierul Chinei, Li Keqiang, mai spune că, la ora actuală, companiile chineze participă activ la proiecte cum ar fi centrala energetică de la Rovinari, centrala energetică Mintia-Deva și hidrocentrala Tarnița. Aceste proiecte reprezintă o oportunitate pentru țara noastră, iar modul în care cei din ministerul Energiei vor ști să gestioneze relațiile cu investitorii chinezi vor transforma colaborarea între cele două părți într-un adevărat succes.

3. Gazele din Marea Neagră. Pentru România, dar și pentru independența sa energetică, exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră reprezintă un proiect fundamental. Gazul din Marea Neagră va fi scos de către Petrom şi Exxon Mobil începând cu 2019, însă, până atunci trebuie să fie asigurată infrastructura necesară transportului acestuia. Din nou, ministerul Energiei va trebui să găsească soluțiile, astfel încât să finalizeze până în 2019 căile de transport pentru gazul scos din Marea Neagră. Altfel, orice întârziere nu va afecta doar România, ci va da peste cap toate previziunile care s-au făcut în zonă cu privire la aceste gaze.
Transgaz are în vedere două rute prin care să preia în Sistemul Naţional de Transport gazul extras de Petrom din Marea Neagră. Ambele au punctul terminus lângă Arad, de unde gazul poate pleca mai departe în Ungaria şi Austria.
Cele două rute sunt fie de coridorul sudic de transport care constă în dezvoltarea SNT de la ţărmul Mării Negre pe direcţia Podişor – Corbu – Haţeg – Horia, fie de coridorul central, pe direcţia Isaccea-Oneşti – Coroi – Haţeg – Horia.
Ambele coridoare de transport au acelaşi punct final: localitatea Horia, de lângă Arad, unde se face legătura cu interconectorul Arad-Szeged, de unde gazul din Marea Neagră poate ajunge pe pieţele din Europa de Vest.
Potrivit unor declaraţii de la începutul anului, realizarea întregii infrastructuri de transport pentru gazele din Marea Neagră ar costa circa 300 de milioane de euro. La momentul 2019, atunci când Petrom estimează că va începe exploatarea comercială a gazelor din subsolul Mării Negre, infrastructura de transport ar trebui să fie deja gata.

" "
" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *